https://blog.revistaderecenzii.com
În crângul cu stoguri de frunze ruginite
Era un frig liniștit…
Un roz și violet în fășii
Peste palate se lăsa –
Tufișele erau pustii…
O tăcere nu se știe cum a venit, –
Sau respirări oprite…
O păsărică modula:
– Vii?!
Sursa:https://poetii-nostri.ro