Și Luna-i martor zugrăvit?, de Petre Cazangiu

download

Și Luna-i martor zugrăvit?

Nu mi-e – de tine – la o-adică,
NOAPTE, nici silă, și nici frică…

Ci de întunericul ce minte
LUMINA, cu o Stea cuminte …

2 comentarii la „Și Luna-i martor zugrăvit?, de Petre Cazangiu

  1. De mai cuminte nu-i Lumina,
    Decât o stea – ce-i mincinoasă,
    De ce e beznă groasă-acasă,
    Și nu-i vedem – nici rădăcina?

    Și ceața e – așa lăptoasă?
    Și chiar pădurile – se mișcă –
    Și viața pare-un joc de rișcă,
    Și-n iarba verde – joaca, falsă ?

    De ce se tem, mereu, poeții ?
    De lună, sau de fața vieții?
    până la ei – când luna taie –
    Și dincolo – de cine, vai e?

    Spunea odată-un sol: comoara
    cea mai de preț – mai sus de norii
    pe care luminează țara –
    Bolnavii sunt – și cerșetorii –
    scârbiți de iernile putorii…

    mai sus, e luna…
    mai jos, zorii…

    13 septembrie 2016

  2. Luminile și umbrele …Negurei

    Nu-mi ești plăcută, nicicum, Noapte…
    Discret, aprinzi cele mai dulci șoapte,
    Dar…, cu aceeași voluptate,
    Tu camuflezi și …tuciurii fapte!

    Petre Cazangiu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *