https://blog.revistaderecenzii.com
În tradiția populară românească, a treia zi de Paști (marțea din Săptămâna Luminată) este cunoscută sub numele de Marțea Albă sau Marțea Dracului. Deși este o zi de sărbătoare religioasă, în mediul rural ea este marcată de un amestec fascinant de ritualuri creștine și superstiții arhaice, menite să protejeze gospodăria de forțele răului.
Iată principalele obiceiuri și tradiții specifice acestei zile:
1. Marțea Albă: Restricții și Interdicții
Această zi este considerată una „neprielnică” pentru anumite munci, fiind guvernată de credințe vechi legate de protecția împotriva fenomenelor naturale extreme.
- Interdicția spălatului: Nu se spală rufe, nu se albește pânza și nu se calcă. Se spune că cine lucrează în această zi va atrage grindina (piatra) asupra culturilor sau va suferi de boli.
- Repausul la câmp: Nu se lucrează pământul. Tradiția spune că Marțea Albă este „ziua în care se odihnește pământul”, iar orice intervenție asupra lui este considerată un sacrilegiu care poate duce la secetă.
2. „Nunta Șoarecilor” și Ritualuri de Protecție
În anumite zone ale țării, a treia zi de Paști este dedicată ritualurilor care vizează protejarea proviziilor de rozătoare.
- Păstrarea liniștii: Femeile evită să pronunțe cuvântul „șoarece” și nu fac treburi casnice care implică măturatul, pentru a nu atrage dăunătorii în hambare.
- Curățenia ritualică: În satele din sudul țării, casele se primenesc simbolic, dar fără a folosi apă în exces, menținând „albul” purității pascale.
3. Obiceiuri Sociale și Comunitare
Dacă primele două zile de Paști sunt rezervate familiei și nașilor, a treia zi este momentul în care comunitatea se reunește pentru distracție și socializare.
- Vizitele la rude: Se continuă vizitele între rudele mai îndepărtate și vecini. Se ciocnesc ultimele ouă roșii și se împart bucate tradiționale (pasca și cozonacul).
- Hora Satului: În trecut, marțea era ziua în care se reluau horele în sat. Tinerii se strângeau la locul de joc, marcând astfel trecerea spre o perioadă de veselie după asprimea postului.
- Pomenirea morților: În unele regiuni, se merge la cimitir pentru a da de pomană ouă roșii și pască, vestind și celor adormiți Învierea Domnului.
4. Tradiția din Banat și Transilvania
În vestul țării, această zi este adesea ultima în care se mai practică, în forme restrânse, „Stropitul” sau „Udatul”. Dacă lunea flăcăii udau fetele cu apă sau parfum, marțea este rândul fetelor să îi stropească pe băieți, pentru ca aceștia să fie sănătoși și norocoși tot anul.
Rezumatul Semnificațiilor
| Denumire | Semnificație | Practică Principală |
| Marțea Albă | Puritate și respect față de natură | Repaus total, evitarea muncii la câmp. |
| Marțea Dracului | Protecție împotriva răului | Ritualuri de alungare a bolilor și a spiritelor rele. |
| Ziua Vizitelor | Socializare | Vizite la prieteni și ciocnitul ouălor. |
Notă: Din punct de vedere liturgic, Marțea din Săptămâna Luminată amintește de arătarea Mântuitorului către ucenicii care se întorceau de la Emaus, subliniind bucuria continuă a Învierii care nu se oprește la ziua de duminică.