Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă!
ABSTRACT
Sunt oameni pentru care sunt mult prea puţine lucruri pe care nu ştiu să le facă, să le abordeze, să le inţeleagă. Sunt oameni cărora le este de ajuns să-i priveşti că au înţeles semnificaţia, sunt oamneni pentru care n-ai terminat de rostit propoziţia ca au şi dat soluţia, sunt … oameni!
Florentin Smarandache este un om de ştiinţa complet, abordează la cel mai înalt nivel intelectual ştiinţele exacte precum logica, matematica, fizica, astronomia, cu ramurile şi diviziunile lor, tot ceea ce înseamnă mişcare, structuri în spaţiu şi timp, toate în universul nostru şi pentru că eideticul şi noeticul cuprindeau şi mai departe a ajuns la structuri multivers (universuri paralele). O lume necunoscută pe care ne-o aduce mai aproape prin ochii minţii, o dorinţa şi dragoste de cercetare atât de mari că de la an la an, ne dezvăluie alte descoperiri şi ne demonstrează că la fel ca Einstein a făcut descoperiri pentru că este curios, şi în acelaşi timp ne arată că orice limite pot fi depăşite pentru că spiritul este întotdeauna înaintea materiei.
- INTRODUCERE
Aplicând sintagma Platoniană de accedere în Academia sa, – Să nu intre cine nu este geometru!, profesorul Smarandache ar fi avut un loc central, el fiind un remarcabil filozof, estetician, matematician, fizician, poet, scriitor, jurnalist, chiar şi iniţiatorul unui curent în literatură, Paradoxismul. Pe baza enunţurilor contrare ale paradoxului, a stărilor logice de fals şi adevărat s-a născut o noua teorie a Neutrosofiei care planeaza peste toate domeniile ştiinţelor umanistice, analizând, interpretând, justificând şi elucidând stările de incertitudine, neutralitate, dificultate, instabilitate.
Nu există domeniu pe care să nu-l fi abordat pentru că natura firii Domniei sale este în continuă căutare de paradoxuri noi care caută soluţionare, care aşteaptă o abordare, o axiomatizare. Sinergetic, modestie exemplara, propensiune magnifică, intuiţie de excepţie, perseverenţă, tenacitate, inteligenţă se regăsesc şi se completeaza una pe cealalta pentru a lansa o noua idee, o noua cercetare, o noua descoperire, o noua invenţie.
Romanii au un mare poet, Eminescu, acestuia i-a fost dedicată o poezie a unui alt mare poet , Marin Sorescu, care spune: “A existat numai o ţară frumoasă/ La o margine de mare/ Unde valurile fac noduri albe./ Ca o barbă nepieptănată de crai./ Şi nişte ape ca nişte copaci curgatori/ În care luna îşi avea cuibar rotit./ Şi, mai ales, au existat nişte oameni simpli/ Pe care-i chema : Mircea cel Bătrân,/ Ştefan cel Mare,/ Sau mai simplu : ciobani şi plugari,/ Cărora le plăcea să spună/ Seara în jurul focului poezii -/ „Mioriţa” şi „Luceafărul” şi „Scrisoarea a III-a”…şi toate trebuiau să poarte un nume, Eminescu” tot aşa am putea spune că : paradoxismul, dragostea pentru ştiinta, neutrosofia, viteza supraluminala, geometriile ne-euclidiene, dialetheist logics, universuri paralele, multi-spaţiu, timpul, teoria numerelor, topologii, matematici speciale, inteligenţa artificială, o mare dorinţa de a cuprinde tot ce nu se poate cuprinde, evadarea dincolo de real, o mare dragoste de neam şi ţară, reunite ar trebui să poarte numele Florentin Smarandache. Zona Olteniei din care provine savantul, de unde îşi trage seva, este una bogată în personalităţi, Brâncuşi, Sorescu, Gogu Constantinescu, Nicolae Titulescu, Constantin Rădulescu Motru, Petrache Poenaru, Ion Maiorescu dar şi din alte zone, precum Constantin Noica, Emil Cioran, Petre Ţuţea, Solomon Marcus, Grigore Moisil… şi mulţi alţii i-au deschis dorinţa şi îndrăzneala pentru cunoaştere, cercetare, rezolvarea şi soluţionarea contradicţiilor. Un destin plin de neprevăzut din care întotdeauna apare o esenţă nouă, rafinată şi răvăsştoare pentru lumea ştiinţifică, pentru lumea prezentă, reala, pentru că profesorul Smarandache cercetează şi scrie nu numai pentru prezent, ci şi pentru viitor, nu numai pentru acest univers, ci şi pentru altele paralele.
- FORMARE
Florentin Smarandache s-a născut la Bălceşti, Jud. Vâlcea, România, a urmat cursurile şcolii generale din Bălceşti, cele liceale la Craiova şi Râmnicu Vâlcea, a absolvit Facultatea de matematică şi informatică Universitatea din Craiova – România, şef de promoţie. A început activitatea profesională ca programator, în perioada 1982-1984 este profesor cooperant în Maroc, predând matematicile în limba franceză (Lycée Sidi El Hassan Lyoussi din Sefrou). Revine în ţară, continuând activitatea didactica; profesor la Liceul Nicolae Bălcescu din Craiova (1984-1985). În anul 1986 nu poate obţine viza de ieşire din ţară pentru a participa la Congresul Internaţional al Matematicienilor de la Universitatea din Berkeley (California) şi face greva foamei; publică o scrisoare de protest în Notices of the American Mathematical Society (Providence, RI) în care solicită libertatea de circulaţie a oamenilor de ştiinţa; se interesează de soarta sa Dr. Olof G. Tandberg, secretar la Academia de Ştiinţe din Stockholm, care îi telefonează din Bucureşti. În perioada anilor 1986-1988, Inspectoratul Şcolar Judetean Dolj nu-i mai acordă post, din motive politice, fiind obligat să supravieţuiasca din meditaţii. În toamna anului 1988 obţine cu greutate un paşaport de turist pentru Bulgaria. De aici trece în Turcia, unde cere azil politic. Este deţinut în lagărele de refugiaţi politici din Istambul şi Ankara (1988-1990).
Emigrează în Statele Unite ale Americii în 1990, unde lucrează ca inginer de software la corporaţia Honeywell din Phoenix (Arizona), specializată în calculatoare (1990-1995); profesor adjunct de matematică la Pima Community College din Tucson (1995-1997); din 1997 este asistent universitar de matematică la University of New Mexico (Gallup), în 2003 devine conferenţiar universitar, iar în 2008 profesor universitar. Obţine doctoratul în matematică (Teoria Numerelor) la Universitatea de Stat din Chişinau (1995-1997).
În Statele Unite urmează studii de perfecţionare în matematică, informatică, şi educaţie la Arizona State University (Tempe) (1991), Pima Community College (Tucson) (1995), University of Phoenix (Tucson) (1996); obţine şi un Masterat în Informatica; studii postdoctorale la New Mexico State University (Las Cruces) (1998), University of New Mexico (1998, 1999), National Science Foundation (Chautauqua Program, University of Texas, Austin) (1999), ţi Los Alamos National Laboratory (Educational Networking Support Program) (Gallup) (1999).
Cercetari post-doctorale la Okayama University of Science (Japonia) intre 12 Decembrie 2013 – 12 Ianuarie 2014; la Guangdong University of Technology (Guangzhou, China), 19 Mai – 14 August 2012; la ENSIETA (Şcoala Naţionala Superioară de Ingineri), Brest, Franţa, 15 Mai – 22 Iulie 2010; şi două luni, Iunie-Iulie 2009, la Air Force Research Laboratory in Rome, NY, SUA (sub egida State University of New York Institute of Technology).
- DOMENII DE CERCETARE
3.1. Matematici
Definiţie: O geometrie Smarandache este o geometrie care conţine cel puţin o axiomă negată smarandache (1969).
„O axioma este numită negată smarandache dacă în acelaşi spaţiu axioma se comportă diferit (adică, validată şi invalidată; sau numai invalidată dar pe cel puţin două căi). În continuare, spunem că o axioma este parţial negată, sau există un grad de negare al unei axiome” în conformitate cu teoria Smarandache (Linfan Mao, 2011).
Aşadar, ca un caz particular, geometriile euclidană, Lobachevsky-Bolyai-Gauss, şi Riemannian pot fi reunite, în acelaşi spaţiu, de anumite geometrii Smarandache. Aceste geometrii Smarandache, pot fi parţial euclidiene, parţial non-euclidiene. Se pare ca geometriile Smarandache sunt conectate cu Teoria Relativităţii (deoarece ele includ geometria Rieman intr-un subspaţiu) şi cu universuri paralele.
Cea mai importantă contribuţie a geometriei Smarandache a fost introducerea gradului de negare al unei axiome (şi mai general, gradul de negare al unei teoreme, leme, propoziţie ştiinţifică sau umanistică) ce lucrează precum negarea în logica fuzzy (cu grade ale adevărului, şi grade ale falsităţii) sau mai general precum negarea în logica neutrosofică (cu un grad al adevarului, un grad al falsului, şi un grad al neutralităţii (nici adevăr, nici falsitate, dar necunoaştere, ambiguitate, indeterminare) [nu numai axiome ale geometriilor euclidiene, dar orice propoziţie ştiinţifică sau umanistică în orice domeniu] sau negare parţială a unei axiome (şi, în general, parţial negare a propoziţiei ştiinţifice sau umanistice în orice domeniu). (Linfan, Mao, 2006).
Aceste geometrii conectează multe spaţii geometrice cu diferite structuri într-un spaţiu eterogen multistructură.
In geometria Smarandache, punctele, liniile, planurile, spaţiile, triunghiurile… sunt denumite s-puncte, s-linii, s-planuri, s-spaţii, s-triunghiuri, … în conformitate cu distingerea lor de cele din geometria clasică.
Multi-spaţiul unifică ştiinţa (şi alte) domenii; de fapt întregul univers este un multi-spaţiu. Realitatea noastră este în mod evident formată din multe spaţii diferite (adica un multi-spatiu www.gallup.unm.edu/~smarandache/TRANSDIS.TXT).
3.2 Fizică
Într-un mod similar trecerii de la geometria euclidiană la geometria non-euclidiană, putem trece de la fizica subluminală la fizica superluminală, şi mai departe către Instantaneous Physics (mişcare instantanee). În fizica newtoniană o lege are o anumită formă, în Teoria Relativităţii are altă formă, formă diferită în Teoria Superluminală, sau la viteze infinite – în conformitate cu spectrumul Teoriei S-Denying. “La început, explică profesorul Smarandache, am extins legile fizicii şi formulele la mişcarea super-luminală şi la mişcarea instantanee. După aceea, vom extinde legile teoriei fizicii clasice de la mişcarea subluminală la cea superluminală şi instantanee” (Smarandache, 2014)… “Apoi trebuie să găsim o teorie generală care unifică toate teoriile la legea vitezelor, vitezelor relative, vitezelor superluminale, şi vitezelor instantanee, ca în Teoria S-Multispace (Smarandache, 2014).
Pentru a face distincţie între “ceas” şi “timp”, profesorul Smarandache a sugerat un prim experiment cu tipuri diferite de ceasuri pentru ceasurile GPS, pentru asigurarea că factorii de dilatare şi contractare rezultaţi sunt diferiţi de aceia obtinuţi cu ceasul atomic cu cesiu; şi al doilea experiment cu compoziţii medium diferite vor rezulta asigurarea diferitelor grade de deplasare spre roşu/variaţie frecvenţă unda emisa şi calităţi diferite ale lentilelor mediu (Smarandache, Fu Yuhua, Zhao Fengjuan, 2013).
In fizică, profesorul Smarandache, a găsit o serie de paradoxuri (paradoxuri quantum smarandache), şi a considerat posibilitatea a unei a treia forme de materie, numita nematerie, care este o combinaţie de materie şi antimaterie, prezentat la Caltech (American Physical Society Annual Meeting, 2010) şi Institutul de Fizica Atomică (Magurele, Romania , 2011). “Nemateria se poate combina cu materia şi/sau antimateria şi rezultatul poate fi oricare dintre cele trei. Unele nematerii pot fi în forţa puternică, ca parte a hadronilor. (Smarandache, Christianto, 2008).
În modelul nemateriei, considerăm că nongravitaţia, nonforţa, nonenergia, etc. nongravitatia poate fi un mixaj între gravitaţie şi antigravitaţie (de exemplu atracţia şi respingerea simultană sau alternativă; sau un magnet care schimbă polii + şi – frecvent). Nonforţa. Se poate considera forţa pozitivă (în direcţia pe care o dorim), şi forţa negativă (repulsivă, opusă celei anterioare). Poate fi o combinaţie a ambelor forţe pozitivă şi negativă în acelaşi timp, sau alternând pozitivă şi negativă, etc. Nonenergia va fi în mod similar o combinaţie între energiile pozitivă şi negativă (precum curentul alternativ), care periodic schimbă direcţia sa într-un circuit şi a cărui frecvenţa, f, este independentă de constantele circuitului). Va fi posibil să construim un generator de energie alternativa? In concluzie: In conformitate cu Dialectica Universală, unitatea se manifestă în dualitate şi dualitatea în unitate. “Astfel, nonmateria (unitatea) este experimentată ca dualitate (materie vs. antimaterie). Nongravitaţie (unitate) ca dualitate (gravitaţie vs. antigravitaţie). Nonenergie (unitate) ca dualitate (energie pozitivă vs. energie negativă) şi astfel … între dualitatea existenţei vs. nimicnicie (antiexistenţă) trebuie să fie “inexistenţă” (sau pură unitate)” (R. Davic, 2005, Smarandache, 2005).
3.3 Neutrosofie
În filozofie a introdus conceptul de „neutrosofie”, ca o generalizare a dialecticii lui Hegel, care stă la baza cercetărilor sale în matematică şi economie, precum “logica neutrosofică”, “mulţime neutrosofică”, “probabilitate neutrosofică”, “statistică neutrosofică”.
Profesorul Florentin Smarandache a generalizat conceptul fuzzy, intuitiv, paraconsistent, multi-valent, logica dialetistica în “logica neutrosofică”, în mod similar, a generalizat fuzzy mulţimile în “mulţimile neutrosofice” (şi derivatele sale: “mulţimi paraonsistent”, “mulţimi intuiţioniste”, “mulţimi dialetiste”, “mulţimi paradoxiste”, “mulţimi tautologice”.
Neutrosofia (1995) este o generalizare a dialecticilor în filozofie, şi luarea în considerare nu numai a entităţii <A> şi opusul său <antiA> cum dialecticile o fac, dar deasemenea între ele neutralităţile <neutA>. Neutrosofia le combină pe toate acestea trei <A>, <antiA>, şi <neutA> împreuna. Neutrosofia este o metafilozofie. Logica neutrosofiei (1995), mulţimea neutrosofică şi probabilitatea neutrosofică au, dincolo de valorile clasice ale adevărului şi falsului, a treia componentă numită indeterminare (sau neutralitate, care este fie adevăr fie fals, sau este atât adevar cât şi fals simultan – din nou o combinaţie a opuşilor: adevăr şi fals în nedeterminare). Neutrosofia şi derivatele sale sunt generalizări ale paradoxismului (1980), care este avangarda în literatură, artă, şi stiinta, bazată pe găsirea punctelor comune ideilor comune (combinaţie a domeniilor contradictorii).
3.4 Literatura
Florentin Smarandache este şi un scriitor de excepţie, paradoxismul fiind curentul inventat, iniţiat, cultivat, promovat de Domnia sa. Este genul în care s-a exprimat în timpul perioadei totalitariste petrecute în Romania comunistă, pentru a putea transmite gândurile, ideile, frământările Domniei sale. Dacă în ştiinţă a cercetat legi, teorii, concepte, a inventat altele noi, a completat multe existente, în artă, ca şi în ştiinţă a studiat şi a dezvăluit locuri speciale din natură văzute prin prisma paradoxistului Smarandache, oferind lumii noi valenţe, aspecte, faţete, idei. Propensiunea şi energia profesorului Smarandache sunt în continuă creştere, ideile vin în avalanşa şi cuprind tot palierul formelor de exprimare.
Publicaţii: Din 1970 a început colaborarea la revista şcolii, Năzuinţe, apoi la alte periodice româneşti şi străine (vreo 50 ştiinţifice şi peste 100 literare). Şi-a tradus o parte din lucrări în franceză şi engleză, altele i-au fost traduse în spaniolă, portugheză, italiană, esperanto, rusă, sârbă, japoneză, şi arabă. Colaborări cu poeme şi piese de teatru la 42 de antologii româneşti, franceze, italiene, americane, indiene, şi coreene.
Prolific autor, coautor, editor, şi co-editor a 180 de cărţi publicate de circa patruzeci de edituri (printre care edituri universitare şi tehnice, edituri profesionale ştiinţifice şi artistice, precum Springer Verlag, Pima College Press, Moorhead State University, Universitatea din Chişinău, ZayuPress, Haiku, etc.) din zece ţări şi în mai multe limbi, şi peste 200 de articole şi note (unele se pot încărca din site-urile de la LANL / Cornell University http://arXiv.org/find şi CERN) în matematică (teoria numerelor, geometrie neeuclidiană, logică), fizică, filozofie, literatură (poeme, nuvele, povestiri, un roman, piese de teatru, eseuri, traduceri, interviuri), rebus (careuri, enigmistică) şi artă (experimente în desene, picturi, colaje, fotografii, artă pe computer) în romană, franceză şi engleză, dintre care: Formule pentru spirit (debut editorial, 1981, sub pseudonimul Ovidiu Florentin); Le sens du non-sens, Problemes avec et sans … problemes!, Fes, Maroc (1983); Antichambres/Antipoésies/Bizarreries, Caen, Franta (1989); NonPoems (poeme de avangarda), Phoenix (1990); Only Problems, Not Solutions!, Chicago (1991); LE PARADOXISME: un Nouveau Mouvement Littéraire, Bergerac, Franta (1992); Dark Snow, Phoenix (1992); NonRoman, Craiova (1993); MetaIstorie (trilogie teatrala), Bucureşti (1993), pe care-a tradus-o în engleză sub titlul „A Trilogy in pARadOXisM: avant-garde political dramas” (ZayuPress 2004); Întâmplări cu Păcală (piese de teatru pentru copii), Fugit…/ jurnal de lagar, Bucuresti (1994); Collected Papers, Vol. I, II, III, Bucureşti, Chişinău, Oradea (1996, 1997, 2000); Scrieri Defecte (proză scurtă), Craiova (1997); Distihuri Paradoxiste, Afinităţi (traduceri), Norresundby, Danemarca (1998); Intreabă-mă, să te-ntreb! (interviuri), Targovişte (1999); Outer-Art (album de arta), Cântece de Mahala, In seven languages (poeme), Oradea, 2000; A Unifying Field In Logics. / Neutrosophy. Neutrosophic Probability, Neutrosophic Set, and Neutrosophic Logic, Rehoboth, SUA (2000). A editat, printre altele: Second International Anthology on Paradoxism (cuprinzând 100 scriitori de pe glob), şi Third International Anthology on Paradoxism (distihuri paradoxiste de la 40 poeţi de pe glob), Oradea (2000).
În literatură şi artă a fondat în 1980 curentul de avangardă numit paradoxism, ca un protest împotriva totalitarismului, care are mulţi adepţi în lume. Constă în folosirea excesivă în creaţii a contradicţiilor, antitezelor, antinomiilor, oximoronilor, paradoxurilor. A introdus „distihul paradoxist”, „distihul tautologic”, „distihul dual”. Experimente literare a realizat şi în drama sa Patria de Animale, unde nu există niciun dialog, iar în O lume Intoarsă pe Dos scenele sunt permutate dând naştere la un miliard de miliarde de piese de teatru distincte! Piesele lui s-au jucat în România (Teatrul I.D.Sârbu din Petroşani, Teatrul Thespis din Timişoara), Germania (la Karlsruhe), şi Maroc (la Casablanca, unde Patria de Animale a obţinut Premiul Special al Juriului Internaţional):[ http://fs.gallup.unm.edu/a/Paradoxism.htm ].
La bibliotecile de la Arizona State University (Tempe) şi University of Texas (Austin) sunt depozitate manuscrise, reviste, cărţi, fotografii, casete, videocasete, privind activitatea creativă a sa, în doua colecţii speciale, numite The Florentin Smarandache Papers.
CONCLUZII
Aşa cum efectul fluturelui poate influenţa planeta, ( “Dacă un fluture bate din aripi în Brazilia, va declanşa un taifun în Texas?” – E. Lorentz), tot aşa descoperirile profesorului Smarandache pot determina vibraţii atât la scara universului, cât şi la scara multi–vers, deoarece, profesorul Smarandache este un călător în timp şi spaţiu.
BIBLIOGRAFIE
[1] Linfan Mao, 2006, SMARANDACHE GEOMETRIES&MAP THEORY WITH APPLICATIONS(I)
[2] Linfan Mao, 2011, Combinatorial Geometry with Applications to Field Theory, The Education Publisher Inc
[3] Howard Iseri, 2002, SMARANDACHE MANIFOLDS American Research Press Rehoboth, NM
[4] Florentin Smarandache, V. Christianto, Fu Yuhua, R. Khrapko, J. Hutchison, 2006,Unfolding the Labyrinth: Open Problems in Physics, Mathematics, Astrophysics and Other Areas of Science, Hexis and Authors, USA
[5] Smarandache, 2014, Superluminal and Instantaneous Physics, Education Publisher, Columbus, Ohio.
[6] Kaizhe Guo, Chongwu Guo, 2013, Review of the Constancy of the Velocity of Light from Innate Character of Lorentz “Local time”, Journal of Innovative Research in Engineering and Sciences, June 2013.
[7] Florentin Smarandache, Fu Yuhua, Zhao Fengjuan, 2013, Unsolved Problems in Special and General Relativity, Education Publishing, 1313 Chesapeake Avenue, Columbus Ohio 43212, SUA.
[8] Florentin Smarandache, V. Christianto, 2008, Neutrosophic Logic, Wave Mechanics, and Other Stories (Selected Works 2005-2008)
[9] Davic R., John K., Jordan M., Rabounski D., Borissova L.,Levin B., Panchelyuga V., Shnoll S., Private communicationswith author, June-July, 2005
[10] Florentin Smarandache, 2005, Verifying Unmatter by Experiments, More Types of Unmatter, and a Quantum Chromodynamics Formula, Progress in Psysics Journal.
[11] Smarandache, Florentin, Neutrosophy: Neutrosophic Probability, Set, and Logic,
American Research Press, Rehoboth, USA, 105p., 1998.
[12] Dezert, Jean, On a Problem of Autonomous Navigation of an Engine Car (approximate
title), Ph. D. thesis, ONERA, Paris, 1990.
[13] Dezert, J., Vers un nouveau concept de navigation autonome d’engin; Un lien entre la
théorie de l’évidence et le filtrage à association probabiliste de données, Ph. D. Thesis, no
1393, University Paris 11, Orsay, France, Sept. 1990.
[14] Smarandache, Florentin,1998, 2000, 2003, 2005, A Unifying Field in Logics: Neutrosophic Logic,Neutrosophy, Neutrosophic Set, Neutrosophic Probability and Statistics, American Research Press, Rehoboth.
[15] Smarandache, Florentin, & Vlăduţescu, Ştefan (2014). Neutrosophic Emergences and Incidences in Communication and Information. Saarbrucken: LAP Lambert Academic Publishing.
[16] Smarandache, F. (2010b). Neutrosophic Logic as a Theory of Everything in Logics. In F. Smarandache (Ed.), Multispace and Multistructure. Neutrosophic Transdisciplinariry (100
Collected Papers of Sciences) (pp. 525-527). Vol. 4. Hanko: NESP.
[17] Smarandache, F. (2010c). The Neutrosophic Research Method in Scientific and Humanistic Fields. In Smarandache, F. (Ed.), Multispace and Multistructure. Neutrosophic Transdisciplinariry (100 Collected Papers of Sciences) (pp.732-733). Vol. 4. Hanko: NESP.
[18] Mirela Teodorescu, Vladimir Modrak, Daniela Gîfu, International Letters of Social and Humanistic Sciences, 24 (2014) 56-65
[19] Vlăduţescu S., Smarandache F., Gifu D., Tenescu A., 2014, Topical Communication Uncertaines, Craiova, SITECH
[20] Mirela Teodorescu, Dan Ionescu, International Letters of Social and Humanistic Sciences 27 (2014) 94-99
[21] Adrian Nicolescu, Mirela Teodorescu, 2014)A Unifying Field in Logics. Book Review , International Letters of Social and Humanistic Sciences 2(1) (2015) 48-59 ISSN 2300-2697
[22] Stephen J. Crothers, Queensland, Australia in Progress in Physics Journal, http://www.ptep-online.com