Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1878 – Armata română, victorioasă în Războiul de Independență, și-a făcut intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.

451 – A început conciliul de la Calcedon, care a marcat schisma ortodoxiei orientale față de restul bisericilor creștine.

1434 – Prima atestare scrisă a Curții domnești din Iași, în vremea domniei lui Alexandru cel Bun.

Continuă să citești

Calendar popular: Tradiții și obiceiuri ale zilei de azi. Sinteză de AI

https://blog.revistaderecenzii.com

În calendarul popular

  • 8 octombrie marchează începutul unei perioade de tranziție către iarnă. Țăranii considerau această zi ca un prag între muncile câmpului și vremea rece, când se începeau pregătirile pentru sezonul de iarnă.
  • În credința populară, ziua era potrivită pentru curățenia gospodăriei și pentru aerisitul proviziilor de toamnă, pentru a feri grânele și semințele de dăunători.
  • Se spunea că vremea din această zi prevestește iarna: dacă 8 octombrie era senin și călduț, toamna urma să fie lungă și blândă; dacă era frig și ploua, venirea iernii era apropiată.
Continuă să citești

Nicolae Iorga: Idei și lecturi

https://blog.revistaderecenzii.com

Școala crede prea mult că ucenicii ei pot trăi numai cu ideile pe care ea însăși nu le are. Și ucenicii se deprind astfel nu a avea idei, a urî ceea ce, avînd acest aer, trimete imediat la cartea de clasă. Ideea pentru idee, fără nici o legătură cu nota, fără nici un folos pentru carieră, aceea n-are nici o trecere. Căci, pînă atunci, nu se confunda, ca azi, ideea adevărată cu pasiunea care pretinde a fi o idee și cu activitatea zgomotoasă și dezordonată pe care o provoacă numai falsele idei.

Continuă să citești

Eroismul închipuit: despre iluzii și adevăr în „Conu Leonida față cu reacțiunea” de I. L. Caragiale. Comunicare* semnată de Dan IONESCU

https://blog.revistaderecenzii.com

Eroismul închipuit: despre iluzii și adevăr în „Conu Leonida față cu reacțiunea” de I. L. Caragiale*, în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 10 / 2025, pp. 9 – 10

Atent observator al moravurilor, I. L. Caragiale surprinde prin piesa Conu Leonida față cu reacțiunea modul în care individul de rând „trăiește istoria” nu prin participare, ci prin deformare imaginară. Micile spaime domestice, amplificate de zgomotele nocturne, iau proporții epice în mintea protagoniștilor. Această disimulare a realului, pe jumătate farsă și pe jumătate dramă a inconștienței, devine punctul de plecare a reflecției asupra felului în care omul mic falsifică evenimentul mare. I. L. Caragiale știe că, adesea, cele mai mari permutări izvorăsc din situații mărunte, iar banalitatea cotidiană, aparent lipsită de relief, devine fermentul din care se nasc marile iluzii. Conu Leonida se crede, în fața Efimiței cel puțin, unul dintre acei „oameni puternici ai zilei”. Ritualul lui zilnic are aerul unei liturghii profane: „întâi și-ntâi pun mâna pe Aurora Democrată, să văz cum merge țara”. Astfel, ziarul, substitut al zeiței dimineții, aduce democrație peste un popor întreg. Se relevă aici mecanismul comic al piesei: un personaj mărunt ridicat la rangul de profet prin propria autoiluzionare.

Continuă să citești

Adolescența de Nicolae Iorga

https://blog.revistaderecenzii.com

Mîntuisem cu bine – și cu premiul întîi în amfiteatrul împodobit cu frunzar și plin de ce avea orașul mai ales, al școlii Marchian, unde cununile și plachetele de cărți erau date în prezența șefilor, pe atunci respectați, ai autorităților —, mîntuisem cu bine cele patru clase în care, fără neapăratul gînd la alte trei sau patru și la Universitatea de la capăt, ar trebui să se pregătească, fie și fără latină și greacă și cu mai puține înalte matematici abstracte, un om în adevăr cult pentru o societate care-și caută, potrivit cu un frumos trecut, locul onorabil în civilizația timpului.

Așa de iute veneau noile cunoștinți de oameni și de lucruri, descoperirile în interiorul unui suflet în continuă dezvoltare, desfacerile de alte orizonturi în viața reală, încît cred că nimeni dintre noi nu și-a pus întrebarea, pe care ar fi trebuit să și-o puie și învățătorii, poate că și părinții noștri: după atîta trudă de nopți nedormite, slăbiri a puterilor în creștere, care se cer cu atîta grijă cunoscute și cruțate, drumuri prin ploaie și ninsoare, lupte cu nepotolita răutate a tovarășilor, sforțări pentru a cîștiga atenția, dacă nu și o afecțiune la care nu cutezam a rîvni, a profesorilor noștri, care e folosul, adevăratul folos, măcar în materie de știință – căci, ca educație, ca sentimentalitate, ca înțelegere și prețuire pentru frumos era singur copilașul cu rochie albă de pichet și brandenburgurile albastre de la școala Marchian – al întreg acestui greu și lung sacrificiu.

Continuă să citești

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1571 – Bătălia de la Lepanto: Flota otomană a fost zdrobită de flota Ligii Sfinte, aflată sub comanda lui Don Juan de Austria.

1698 – Sinodul de la Alba Iulia: mitropolitul ortodox și 38 de protopopi au semnat actul de unire cu Biserica Romei. Astfel a luat naștere Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.

1769 – James Cook a descoperit Noua Zeelandă.

1777 – Bătălia de la Saratoga – Englezii au fost învinși de armata colonială americană.

Continuă să citești