Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* De la ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, are loc  lansarea volumului „Și dacă-i adevărat că nu există nu se poate? Între trup și suflet” de Camen Vasilescu, tânăra care a hotărât să trăiască cum mulți nu îndrăznesc nici să viseze. Vor fi alături de autoare, Alexandru N. Stermin și Lidia Bodea, directorul Editurii Humanitas. Evenimentul va fi însoțit de lectura lui István Téglás, actor la Teatrul Național din București. Lansarea se va încheia cu o sesiune de autografe cu totul specială. Accesul la eveniment este gratuit și se face pe baza unei rezervări prin Eventbook la adresa: https://eventbook.ro/other/bilete-carmen-vasilescu-alexandru-stermin-lidia-bodea-istvan-teglas. Cartea este disponibilă în librării și online pe:

Continuă să citești

Literatura la Craiova: O nouă ediție, joi, 13 noiembrie. Post TVR CRAIOVA

https://blog.revistaderecenzii.com

Joi, 13 Noiembrie, Ora 16:00

Post TV: TVR Craiova

Vă invităm la o ediție specială, dedicată puterii transformatoare a cărții și a lecturii, o ocazie de a pătrunde în profunzimea lumii literare.


🎙️ Gazde și Echipa de Producție

Moderator: Dan Ionescu.

  • Producător: Simona Ștefania Mușuroi.
Continuă să citești

Shakespeare, mereu contemporan. Cronică* semnată de Dan IONESCU

*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 11 / 2025

Corneliu Dumitriu ne oferă prin Teatrul lui Shakespeare (Editura Didactică și Pedagogică, București, 2021) o amplă sinteză consacrată operei dramatice a bardului din Avon. Construcția volumului urmează liniile mari ale creației shakespeariene: Tragediile, Comediile, Piesele istorice, la care se adaugă o secțiune aparte, Trei studii de caz, precum și un Dicționar al personajelor. Această arhitectură propune o lectură ierarhică și ordonată, aptă să înlesnească pătrunderea în miezul unei opere în care forța imaginativă și tensiunea dramatică se conjugă într-o unitate vie.

Continuă să citești

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1878 – La banchetul „Junimii”, I. L. Caragiale a citit prima sa creație dramatică: „O noapte furtunoasă”

1840 – S-a născut sculptorul și graficianul francez Auguste Rodin (d. 1917)

1884 – La Timișoara s-a introdus iluminatul electric al străzilor.

1912 – Primul Război Balcanic: Regele George I al Greciei a făcut o intrare triumfală în Salonic după eliberarea sa după 482 de ani de stăpânire otomană.

Continuă să citești

O noapte furtunoasă (1879) de I. L. Caragiale

https://blog.revistaderecenzii.com

JUPÂN DUMITRACHE TITIRCĂ INIMĂ-REA, cherestigiu, căpitan în garda civică
NAE IPINGESCU, ipistat, amic politic al căpitanului
CHIRIAC, tejghetar, om de încredere al lui Dumitrache, sergent în gardă
SPIRIDON, băiat pe procopseală în casa lui Titircă
RICĂ VENTURIANO, arhivar la o judecătorie de ocol, student în drept și publicist
VETA, consoarta lui Jupân Dumitrache
ZIȚA, sora ei

În București, la Dumitrache

Continuă să citești

Despre destinul culturii în epoci de nivelare spirituală. Cronică* semnată de Dan IONESCU

https://blog.revistaderecenzii.com

*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 11 / 2025, p. 6

Despre un pesimism bine temperat (Editura Eikon, București, 2025) scrie Cassian Maria Spiridon, propunând o reflecție de o gravitate mereu reînnoită. Tema abordată își păstrează actualitatea aproape neîntreruptă, căci ea surprinde tensiunea fundamentală dintre individul competent, fără pretenția geniului, și mediocritatea socială care tinde să-l submineze. În această opoziție, autorul identifică atât un simptom al epocii moderne, cât și o constantă a condiției umane, acolo unde luciditatea se confruntă inevitabil cu inerția spiritului colectiv.

Observația autorului — „Masa nimicește tot ceea ce nu este după chipul și asemănarea ei, tot ceea ce este deosebit, individual, calificat și de elită” — dobândește, în context, valoarea unei legi antropologice. Pesimismul despre care Cassian Maria Spiridon vorbește nu este o formă de renunțare, ci una de luciditate controlată — o tristețe înțeleaptă, care recunoaște reculul valorilor fără a abdica de la ele. În acest sens, discursul lui se înscrie în tradiția criticii morale a culturii, acolo unde luciditatea devine, paradoxal, o formă superioară de speranță.

Continuă să citești

Nicolae Iorga: O nouă viață politică: blocul de guvern

https://blog.revistaderecenzii.com

Singurul meu rost, în momentul cînd liberalii luaseră din nou puterea prin farmecul pe care Ionel Brătianu îl exercita asupra timidului rege Ferdinand, complect dominat de acela care-i zicea”Maiestatea Ta», era ziarul. E adevărat că, fiind eu încă la Iași, cel reinstalat în scaunul ereditar de președinte al Consiliului mi se adresase și mie ca să fac parte din noul său Ministeriu, adecă, mai precis, ca să figurez într-însul alături de ardeleni, cari nu știau încă, a doua zi după amețitoarea victorie și realizarea unității naționale, în care nu mai credeau, pe ce lume sînt. Dar această invitație se făcuse în forma cea mai jignitoare. Mîrzescu, cu care întrețineam legături bune încă din vremea cînd, pierdut în mulțimea deputaților partidului, își pipăia terenul, primise o telegramă de la șeful său, pe care ținea să mi-o arăte, fără ca acest tînăr așa de inteligent și care cunoștea oamenii să fi crezut că ea mi-ar putea face plăcere. În acea misivă stăpînească i se spunea cine trebuie să fie prefect de poliție la Iași și pe urmă se adăugea – corespondența directă fiind socotită probabil ca o derogare de la o maiestate restaurată – și oferta pentru mine a unui loc de ministru fără portofoliu. Am luat articolul prin care condamnam egoismul încrezut care făcea pe liberali să ia singuri puterea și l-am rugat pe amicalul emisar să-l trimeată la București ca singur răspuns.

Continuă să citești