Puntea măgarului. Fragment de roman: Ion R. Popa

   
 
         În faţa  Liceului „Mihai Viteazul” şi pe scările acestuia se afla destul de multă lume: mame cu copii în braţe, de mână sau în cărucioare, dar şi tătici, bunici în situaţii asemănătoare sau singuri.  Era o zi frumoasă de primăvară, după o iarnă cu multă zăpadă care nu se afla departe în urmă, deşi unii pomi dăduseră în floare şi se bucurau, în zumzet de albine, de razele soarelui din ce în ce mai calde. Mulţi dintre cei aflaţi acolo erau  în trecere sau la plimbare şi se opriseră din curiozitate.

Continuă să citești

Proză de Ion R. Popa: De necrezut?

 
Secretarul cu propaganda al comitetului de partid a fost pus în discuţia organului superior în urma unei sesizări înaintate chiar de soţia sa, la rându-i activistă într-un sector rural din judeţul vecin. Scrisoarea dăduse naştere la discuţii aprinse atât între colegii Hortansei Turcitu, cât şi între cei ai soţului ei, Avram Turcitu. Ambii erau consideraţi tovarăşi de nădejde ai partidului. Ba mai mult, se zvonea că el avea să fie promovat la nivel central de către şefi, iar subordonaţii îl vedeau un om integru, în faţa căruia nu aveai loc de întors, dacă te prindea în culpă. Fiindcă membrii beobeului continuau să întârzie, participanţii la plenară au încins o discuţie controversată:

Continuă să citești

Prof. Ion R. Popa: Cinstirea Eroilor Luptei pentru Independenţa şi Întregirea Neamului în comuna Seaca de Pădure*

*Publicată inițial în revista „Oltenia Eroică” Anul III, Nr.1/2013


          Una dintre cele mai vechi aşezări ale Doljului, comuna Seaca de Pădure se află la limita estică a Platformei Înalte a Desnăţuilui, perimetrul său întinzându-se între dealurile Covrea şi Somorele, iar primele comunităţi umane îşi au începuturile, Veleni, în timpul lui Vladislav al II-lea (1447-1456) şi, Seaca de Pădure, în vremea lui Radu Paisie (1535-1545).        

            Pendinte la început de Mănăstirea „Glavacioc”-Argeş, apoi de 
Mănăstirea „Dintr-un Lemn”-Vâlcea, până la secularizarea averilor mănăstireşti înfăptuită de Cuza la 1863, comunităţile săteşti şi-au păstrat structura etnică, şi-au conservat datinile, iar locuitorii lor au răzbătut prin negura istoriei ca participanţi activi la toate evenimentele şi năpăstuirile prin care a trecut poporul român.
            Independenţa naţională – ideal  al tuturor românilor – a fost 
susţinută de locuitorii comunei – de altfel, ca pe întreg spaţiul locuit de 
români –  prin toate mijlocele şi formele cunoscute. Pe prim plan s-a aflat 
participarea cu arma în mână la Războiul de Independenţă din 1877-1878, în documentele istorice găsite de noi, aflându-se sătenii: Gâtan Niţu, Vulpe Dumitru, Opran Ceauşu, Stanciu Dincă, Nicu Lazăr, Gruia Păun ş.a. Întorşi acasă, aceştia au istorisit ani în şir din bravurile lor în luptele din Balcani. La sosire, au fost primiţi de oficialităţile comunei cu onoruri, iar aceştia şi-au prezentat distincţiile militare obţinute pe câmpul de bătălie.

Continuă să citești

„Îngerul maidanezilor” se destăinuie Iulianei Marciuc – marți, de la 21.00, la TVR2

La „Destine ca-n filme” faceţi cunoştinţă cu „Îngerul maidanezilor”

Prezentat de Iuliana Marciuc marţi, 23 mai, de la ora 21.00, la TVR 2,

În această săptămână, Iuliana Marciuc stă de vorbă cu Marius Chircă, supranumit „Îngerul Maidanezilor” pentru că şi-a abandonat cariera pentru a construi din resurse proprii un imens adăpost pentru câinii fără stăpân, reuşind să salveze foarte multe animale din situaţii dramatice. Seria interlocutorilor din acest episod continuă cu Iulia Bacilă, singura voce din ţară antrenată să cânte yodel şi partenerul ei de la Eurovision Alex Florea. Ultima eroină prezentată în această ediţie este Iulia Avram, iniţiatoarea unei metode originale de îngrijire cosmetică şi masaj.

Continuă să citești

In Memoriam, Prof. Ionel Turcin

In Memoriam,
M Ă R T U R I S I R E   D E   C R E D I N Ț Ă
Prof. Ionel Turcin
 
         Albumul istoric Eroul-martir Tudor Vladimirescu și cronica Revoluției Române de la 1821 reprezintă o veritabilă carte-document menită să îmbogățească tezaurul literaturii istorice și, în același timp, să țină treaz, permanent, sentimentul datoriei sacre față de patrie, de unitatea, libertatea, independența și suveranitatea ei.

Continuă să citești