https://blog.revistaderecenzii.com/
Persoanile
Monsiu Oront – târgovăț din Paris
Madam Oront – tatăl lui Damis
Monsiu Orgon – amorezatul Anghelicăi
Valer
Anghelica – fiica lui M. Oront, făgăduita lui Damis
Crispin – sluga lui Valer
Labranche – sluga lui Damis
Lizeta – slujnica Anghelicăi
https://blog.revistaderecenzii.com/
Moldova, deși este despărțită prin deșerturi țărmurale și prin Marea Neagră de Crimeea, totuși în vechime avea cu acea țară relațiuni politice și comerciale, încât mai nainte de a agiunge la sugetul istoriei propuse credem de folos a da despre acea peninsulă clasică oarecare noțiuni. După ce se stânse virtutea și bărbăția antică a romanilor, prin care ii subgiugaseră ceea mai mare parte a lumei cunoscute, urmă epoha cea plină de turburări și de anarhie, încât ușor au fost barbarilor, veniți de la nordul Europei și al Asiei, căutând clime mai blânde și locuri mai îndemânatice de locuit, a pune sub jug popoarele cele deznervate și ovelite, a desființa așezămintele cele politice, a stânge lumina știinților, a surpa industria și artele, ce erau productul a multor secule, și a întinde preste lumea civilizată un văl de întuneric.
Continuă să citești
https://blog.revistaderecenzii.com/
Henry Miller (26.XII.1891 – 07.VI.1980): Tropicul Cancerului (1934)
https://blog.revistaderecenzii.com/
În mintea omului rămâne
Tabloul fericirii stinse…
Astfel tresar și-n al meu suflet
Reamintirile întinse;
https://blog.revistaderecenzii.com/
Colinde, colinde!
E vremea colindelor,
Căci gheața se-ntinde
Asemeni oglinzilor
Și tremură brazii
Mișcând rămurelele,
Căci noaptea de azi-i
Când scânteie stelele.
https://blog.revistaderecenzii.com/
„În zile ca acestea, când vechile credințe, cu sau fără părerea noastră de rău, se dărăpănează, poate c-ar trebui să păstrăm un loc de cinste și un adăpost respectat artei, cea din urmă dintre religiile omenirii.”
Continuă să citești
https://blog.revistaderecenzii.com/
Adam Bernard Mickiewicz (24.XII.1798 – 26.XI.1855): Pan Tadeusz (Epopee, 1834)
De-mi spui: «Să-mi pieri din faţă!… » eu te ascult îndată,
«Din inimă să-mi pieri!… » te-ascult, dacă-mi vei spune:
«Să pieri din gândul meu!… » Aceasta niciodată!
Memoria, nici eu, nici tu, n-o vom supune.
https://blog.revistaderecenzii.com/
Memorii aparținând plutonierului racovicean Ioan Doican (n. 1884, d. 1963), cunoscut în satul Racovița și împrejurimi ca „maistăr” zidar și bărdaș, ca primar în anii: 1922, 1924, 1938 și 1941 precum și ca un bun cantor bisericesc până la adânci bătrânețe.
Continuă să citești
https://blog.revistaderecenzii.com/
Ia din tabloul lui Matisse prinde viață în ultimul episod „Port Valoare și Splendoare”
Cămașa care „coase culturile-ntre ele” ne amintește de vremurile în care miracolele se întâmplau pentru că oamenii credeau în ele. Iuliana Tudor ne conduce prin povestea iei, în episodul cinci al primei producții documentare despre cămașa românească, pe 27 decembrie, de la 16.00, la TVR 1.
Continuă să citești