https://blog.revistaderecenzii.com/
NOTE DE DRUM
ȘI CONFERINȚE
AȘEZĂMÂNTUL TIPOGRAFIC „DATINA ROMÂNEASCĂ“1930.
Acelor cari m’au primit cu prietenie și m’au condus în America,
Celor mari și celor mici, fără deosebire.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
NOTE DE DRUM
ȘI CONFERINȚE
AȘEZĂMÂNTUL TIPOGRAFIC „DATINA ROMÂNEASCĂ“1930.
Acelor cari m’au primit cu prietenie și m’au condus în America,
Celor mari și celor mici, fără deosebire.
Continuă să citeștiComunicat
Conducerea Uniunii Scriitorilor din România a luat act cu stupoare de declarațiile politice radicale pe care dl Sorin Lavric, proaspăt parlamentar, le-a făcut, cu privire la cadrul democratic în care se desfășoară viața politică din țara noastră.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Giuseppe Tomasi di Lampedusa (23.XII.1896 – 23.VII.1957): Ghepardul (Roman)
https://blog.revistaderecenzii.com/
„În cătunele lor, Crăciunul nu e despre dorințe. E o seară cu cer plin de sens!”
România din munți are și ea dorințe? La răspunsul acestei întrebări ne va conduce echipa Izolaţi în România, coordonată de Dite Dinesz, într-o ediţie specială, de sărbătoare, difuzată de TVR 1 în ziua de Crăciun, pe 25 decembrie, de la ora 19.20.
Continuă să citeștiÎn conformitate cu Statutul Uniunii Scriitorilor din România, Anexa 9 (Regulamentul juriilor de premiere), Juriul pentru acordarea premiilor pentru volume publicate în 2019 de către membrii Filialei Craiova a USR a stabilit următorii câștigători:
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
lui Gala Galaction
Femeia care mi-a vorbit aseară
De constelații fixe
Și stele căzătoare
Avea figura lungă și verde ca o pară
Și ochii negri-galbeni ca un adânc de mare…
https://blog.revistaderecenzii.com/
Primiți cu colinda? Iuliana Tudor adună cetele de colindători la TVR 1
Iuliana Tudor prezintă programul special de colinde „Nu uita că ești român”, la TVR 1, pe 24 decembrie, de la ora 21.00 și în ziua de Crăciun, de la 18.25.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Nichifor Crainic (22.XII.1889 – 20.VIII.1972): Sensul tradițiunii (1929)
Între romanticii noştrii europenizaţi din veacul trecut şi “intelectualiştii” europenizanţi de azi e o deosebire ce trebuie precizată. La lumina noilor idei europene, romanticii descopereau poporul românesc. E adevărat că ei îi prescriau tratamente politice şi sociale după ultima carte de reţete din Apus, dar, în cultură, romantismul îi apleca la izvoarele locale şi îi învăţa să devină autohtoni. Romantismul istoric îi călăuzea spre strămoşi; romantismul poetic spre folclor. Europenizanţi în ordinea social-politică, ei erau autohtonizanţi în ordinea creaţiei literare. “Intelectualiştii” de azi reeditează pe plan mental franţuzomania de altădată. Sunt “intelectuali” în măsura în care sunt franţuzomani; sunt europenizanţi în raport invers cu autohtonismul. Romanticii afirmau poporul şi legenda naţională; “intelectualiştii” tăgăduiesc poporul şi îşi fac din legenda latinistă argumentul anexării lor la cultura franceză. Ceea ce ei numesc europenism, nu e decât franţuzism; ceea ce ei numesc intelectualism şi raţionalism, nu e decât adaptarea lor la cultura franceză şi, totodată, abdicarea de la autohtonism. Ei se predau procesului de seducţie exercitat de prestigiul francez şi se socot călări pe planetele văzduhului, când tăgăduiesc ideea autohtonă şi ideea ortodoxă. Actualizând cu bravură formula domnului Mihail Dragomirescu, „de la misticism la raţionalism”, au pornit cu pantahuza după contribuţii benevole de orientare. Nevoia unei orientări presupune o stare de neorientare sau de dezorientare. Şi mi se pare că acesta e cazul “intelectualiştilor” noştri. La ancheta pe care au provocat-o în timpul din urmă s-au putut citi din partea lor răspunsuri de felul acestuia: „O spiritualitate nouă? Nu este oarecum pretenţios? Spuneţi-mi întâi dacă a existat o spiritualitate veche, o nobleţă spirituală a poporului românesc, din clipa redeşteptării din întuneric!”
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Cu capul pe umeri, dar…(Fragment din romanul „Casa gaițelor”, de Ion R. Popa, aflat în curs de apatriție la Ed. Auitograf MJM)
Continuă să citești