Niobe și Latona de Alexandru Odobescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Odinioară, pre vremea de demult, era într-o cetate grecească, numită Teba, o femeie de viță domnească, pe care o chema Niobe. Ea avea mulți feciori și multe fete și așa tare se mîndrea cu frumusețea lor, încît i se părea că în toată țara, ba nici chiar în toată lumea, nu se mai află alți copii frumoși ca ai ei.

Continuă să citești

Acul și barosul de Ion Creangă

https://blog.revistaderecenzii.com/

Acul:
— Moșule, de ce ești zurbagiu? Te sfădești necontenit cu soră-ta nicovala, țipați și faceți larmă, de-mi țiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, și nime nu-mi aude gura. — Iaca, mă!… da de unde-ai ieșit, Pâcală?
— De unde-am ieșit, de unde n-am ieșit, eu îți spun că nu faci bine ceea ce faci.
— Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât găina. Măi băiete, trebuie să știi că din sfădălia noastră ai ieșit; ș-apoi tu ni cauți pricină?
— Mă rog, iertați-mă! că dacă n-ar fi fost focul, foile, pleafura și omul care să vă facă să vă deie nume, ați fi rămas mult și bine în fundul pământului, ruginite ca vai de voi.

Continuă să citești

Icoană și privaz de Mihai Eminescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

De vrei ca toată lumea nebună să o faci,
În catifea, copilă, în negru să te-mbraci ­
Ca marmura de albă cu fața ta răsari,
În bolțile sub frunte lumină ochii mari
Și părul blond în caier și umeri de zăpadă ­
În negru, gură-dulce, frumos o să-ți mai șadă!
       De vrei să-mi placi tu mie, auzi? și numai mie,
Atuncea tu îmbracă mătasă viorie.
Ea-nvinețește dulce, o umbr-abia ușor,
Un sân curat ca ceara, obrazul zâmbitor
Și-ți dă un aer timid, suferitor, plăpând,
Nemărginit de gingaș, nemărginit de blând.
       Când îmbli, a ta haină de tine se lipește,
Ci gingaș-mlădioasă tu râzi copilărește.
De șezi cu capul mândru pe spate lin lăsat,
Tu pari sau fericită, sau parc-ai triumfat…
Ciudat… Stau melancolic, greoi ca și un trunchi,
Când veselă ți-ai pune chiar talpa pe genunchi.
Căci mă cunosc prea bine și nu-mi vine să cred
Că mă iubești pe mine tu, tu! ce eu te văd
Atâta de frumoasă, atât de răpitoare,
Atât ­ cum nu mai este o alta pe sub soare;
Îți bați tu joc de mine, cu ochii mă provoci
Și vrei cu al meu suflet tu numai să te joci…

Continuă să citești

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com/

* Timișoara: Memorialului Revoluţiei găzduieşte marţi, de la ora 14:00, vernisarea expoziţiei ,,Tătarii Lituanieni în documentele de arhivă”, realizată în parteneriat cu Ambasada Lituaniei în Republica Moldova, Arhiva Istorică de Stat a Lituaniei şi Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În deschidere vor lua cuvântul Excelenţa sa Donatas Augulis, însărcinat cu afaceri a.i. şi drd. Gino Rado, preşedintele Memorialului Revoluţiei. Expoziţia prezintă o serie de documente referitoare la istoria tătarilor lituanieni, începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi până în zilele noastre

Continuă să citești