Odinioară, pre vremea de demult, era într-o cetate grecească, numită Teba, o femeie de viță domnească, pe care o chema Niobe. Ea avea mulți feciori și multe fete și așa tare se mîndrea cu frumusețea lor, încît i se părea că în toată țara, ba nici chiar în toată lumea, nu se mai află alți copii frumoși ca ai ei.
Acul: — Moșule, de ce ești zurbagiu? Te sfădești necontenit cu soră-ta nicovala, țipați și faceți larmă, de-mi țiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, și nime nu-mi aude gura. — Iaca, mă!… da de unde-ai ieșit, Pâcală? — De unde-am ieșit, de unde n-am ieșit, eu îți spun că nu faci bine ceea ce faci. — Na! vorba ceea: a ajuns oul mai cu minte decât găina. Măi băiete, trebuie să știi că din sfădălia noastră ai ieșit; ș-apoi tu ni cauți pricină? — Mă rog, iertați-mă! că dacă n-ar fi fost focul, foile, pleafura și omul care să vă facă să vă deie nume, ați fi rămas mult și bine în fundul pământului, ruginite ca vai de voi.
De vrei ca toată lumea nebună să o faci, În catifea, copilă, în negru să te-mbraci Ca marmura de albă cu fața ta răsari, În bolțile sub frunte lumină ochii mari Și părul blond în caier și umeri de zăpadă În negru, gură-dulce, frumos o să-ți mai șadă! De vrei să-mi placi tu mie, auzi? și numai mie, Atuncea tu îmbracă mătasă viorie. Ea-nvinețește dulce, o umbr-abia ușor, Un sân curat ca ceara, obrazul zâmbitor Și-ți dă un aer timid, suferitor, plăpând, Nemărginit de gingaș, nemărginit de blând. Când îmbli, a ta haină de tine se lipește, Ci gingaș-mlădioasă tu râzi copilărește. De șezi cu capul mândru pe spate lin lăsat, Tu pari sau fericită, sau parc-ai triumfat… Ciudat… Stau melancolic, greoi ca și un trunchi, Când veselă ți-ai pune chiar talpa pe genunchi. Căci mă cunosc prea bine și nu-mi vine să cred Că mă iubești pe mine tu, tu! ce eu te văd Atâta de frumoasă, atât de răpitoare, Atât cum nu mai este o alta pe sub soare; Îți bați tu joc de mine, cu ochii mă provoci Și vrei cu al meu suflet tu numai să te joci…
1498 – Cristofor Columb a devenit primul european care a ajuns în America de Sud, debarcând pe teritoriul actual al Venezuelei, în cursul celei de-a treia călătorii în Lumea Nouă.
* Timișoara: Memorialului Revoluţiei găzduieşte marţi, de la ora 14:00, vernisarea expoziţiei ,,Tătarii Lituanieni în documentele de arhivă”, realizată în parteneriat cu Ambasada Lituaniei în Republica Moldova, Arhiva Istorică de Stat a Lituaniei şi Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei. În deschidere vor lua cuvântul Excelenţa sa Donatas Augulis, însărcinat cu afaceri a.i. şi drd. Gino Rado, preşedintele Memorialului Revoluţiei. Expoziţia prezintă o serie de documente referitoare la istoria tătarilor lituanieni, începând cu a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi până în zilele noastre
* La Galeria Romană are loc vernisajul expoziţiei de pictură şi desen ‘SEMPER FIDELIS’, cu lucrări semnate de Cristina Georgescu şi Claudiu Victor Gheorghiu, prezentat de istoricul de artă Mariana Dragu – ora 19:00, Bd. Lascăr Catargiu, nr. 1. Lucrările se vor afla pe simeze până pe 21 august 2023