https://blog.revistaderecenzii.com/
Acolo unde soarele este mai strălucit ca pretutindeni și cerul, noaptea, ca apele adînci și limpezi, dăparte-dăparte, într-un loc cu ape vii și cu maluri acoperite de trandafiri și chiparoși, trăia un orb, bătrîn și fericit. Și-l cunoștea și-l iubea o lume toată de lopătari și negustori.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Traducere de Octavian Cocoş
Am întâlnit un călător dintr-un ţinut uitat,
Care a zis – „Picioare mari din rocă dură,
Dar fără trunchi, stau în pustiul cel uscat…
Şi-alături pe nisip, un chip c-o încreţită gură
Şi cu un rânjet de monarh înverşunat,
Spune că cel ce l-a sculptat a cunoscut
Acele pasiuni ce încă sunt şi că le-a imprimat
Cu mâna pe statui, iar inima le-a susţinut;
Şi sunt pe piedestal nişte cuvinte:
Eu sunt Ozymandias, un Rege peste Regi;
Tu cel Puternic, priveşte ce-am creat şi te-ngrozeşte!
Nimic nu va dura. Ruina-aceasta mare
De vreme fi-va măcinată, şi fireşte,
Nisipul sterp se va întinde până-n zare”.
Sursa: https://poetii-nostri.ro/percy-bysshe-shelley-ozymandias-poezie-id-51424/
https://blog.revistaderecenzii.com/
Se luminează de ziuă. Copacii sparg perdelele de ceață. Pământul se desface ca din scutice și-și dișterne priveliștile din ce în ce mai limpezi, din ce în ce mai largi. În fața portului Hârșova, așezat pe malul drept, la poalele dealului Ciobanu, se împreună cele două brațe ale Dunării. Puțin mai înainte, din vale de ostrovul Gâsca Mare, despicând ogoarele, își aduce Ialomița dinspre apus undele-i galbene și liniștite, — a patra solie din împărăția Carpaților noștri. La sosirea ei, Dunărea se tulbură, ajunsă ca de-un dor adânc… Ce tânără și falnică era când se bătea cu stâncile ca să-și facă loc în lume! Ce dulce-i cânta freamătul codrilor întunecați! Un popor de amintiri o strigă din urmă. Apele ei se răzlețesc și se-mprăștie ca vițele unei funii despletite: unele apucă înspre răsărit, spre măgurile Dobrogiei îmbrobodite-n negură, altele se-ndoaie spre apus, spre strașina Carpaților, ca și cum, dornice de înălțimi, ar căta să mai întâlnească-n cale munții aceia frumoși, cu cari s-au luptat odinioară și pe cari i-au lăsat învinși.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
A fost odată, în vremurile de demult, a fost un împărat şi-o împărăteasă, şi cum nu se îndurase soarta să le hărăzească un urmaş, nu trecea zi în care să nu se tânguie amândoi: „Cât de goală ne e casa şi ce fericiţi am fi de-am avea şi noi un copil!” Dar coconul cel mult dorit se lăsa aşteptat de multă vreme…
Şi iată că-ntr-un sfârşit, pe când împărăteasa se scălda în apa unui râu, o broască sări din unde pe prundişul malului şi-i grăi astfel:
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
1521 – Domnitorul Țării Românești Neagoe Basarab a murit, fiind urmat de fiul său, Teodosie.
1830 – A fost inaugurată linia de cale ferată Liverpool – Manchester, prima cale ferată interurbană din lume.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
* Cluj-Napoca: Episcopia Greco-Catolică de Cluj-Gherla, Asociaţia Generală a Românilor Uniţi (AGRU) şi Asociaţia Tineretului Român Unit din Cluj-Napoca (ASTRU-Cluj) vor comemora, printr-un eveniment artistic – o expoziţie de pictură – împlinirea a 75 de ani de la valul de persecuţii şi apoi interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, prin Decretul 358, emis la 1 decembrie 1948, de autorităţile din acea vreme ale Statului comunist. Expoziţia Alexandrei Belciug ‘Biserica în zeghe. Pentru ce?’, va fi vernisată la ora 18:00, în Aula ‘Cardinal Iuliu Hossu’ din Catedrala ‘Martirilor şi Mărturisitorilor sec. al XX-lea’, Piaţa Cipariu, nr. 2. Preasfinţia Sa Claudiu, Episcopul de Cluj-Gherla va participa la acest vernisaj, pe care-l va deschide cu un moment de reculegere şi rugăciune. Expoziţia va putea fi vizitată până sâmbătă, 30 septembrie
Sursa: https://www.rador.ro/2023/09/15/calendarul-evenimentelor-15-septembrie-selectiuni-9/