https://blog.revistaderecenzii.com/

 A fost odată un moş şi o babă. Ei erau săraci de n-aveau după ce bea apa. Când mălai aveau, n-aveau sare; când aveau sare şi mălai, n-aveau legumă. Trăiau şi ei de azi pe mâine. Ei aveau trei copii, trenţăroşi şi nespălaţi, ca vai de ei. Cel mai mic se vedea a fi mai isteţ decât cei doi mai mari, dară era olog de amândouă picioarele. El se numea Ţugulea.

https://blog.revistaderecenzii.com/

Am stat de vorba-n coltul strazii
Aproape-un ceas si jumatate;
De stransa noastra legatura
Ne-am spus cuvinte-nflacarate.

Ce mare e iubirea noastra,
Ne-am spus-o pentru-a mia oara –
Am stat de vorba-n coltul strazii
Si nu vedem cum timpul zboara.

Zeita hatra a-ntamplarii,
Vioaie si voioasa fata,
Trecu privind la noi ironic
Si chipul ei pieri indata.

Sursa: https://poetii-nostri.ro/heinrich-heine-am-stat-de-vorba-n-coltul-strazii-poezie-id-8197/

https://blog.revistaderecenzii.com/

Pe malul Kefisului, zâna Echo văzu pe frumosul Narcis și îndată se prinse a-l iubi. Dar lui Narcis puțin îi păsa de dorul fecioarei de la munte; căci el ducea dorul surorei sale, pe care i-o răpise Hermes, și o dusese în negrul pământ, dincolo de tristele ape ale Stixului.