https://blog.revistaderecenzii.com
Soarele de multă vreme s-a ascuns în asfințit,
Obosiți de munca zilei, toți luntrașii-au adormit.
Dorm luntrașii în colibă și e liniște adîncă,
Numai Ștefan Sila singur n-a închis nici ochii încă.
https://blog.revistaderecenzii.com
Întorcându-se acasă, Moromete se pomeni cuprins de mânie împotriva lui Achim. Faptul că acesta nu trimisese până acum nici un leu nu i se mai părea deloc firesc. Prețul grâului răsturnase toate socotelile și ideea că banii câștigați de Achim li se cuvin lui Paraschiv, Nilă și acestuia, nu numai că nu mai era bună, dar comparată cu amenințarea care se ivise fără veste asupra familiei i se părea acum lui Moromete nesăbuită. Achim stătea acolo cu mii de lei în buzunar, iar aici tatăl era silit să-și plece fruntea în fața trufașului Aristide. Pentru ce? Pentru că Achim chefuia în cârciumi cu muierile?
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
trad. Șt. O. Iosif
Vraja dulcei nopți de mai
Stăpânea afară,
Sus, de-argint pluteau bălai
Nori de primăvară.
N-auzeai pe lunci și văi
Nici un glas să sune,
Singură umbla pe căi
Raza blondei lune.
https://blog.revistaderecenzii.com
42 î.Hr. – S-a născut Tiberius, al doilea împărat roman, fiul adoptiv al lui Cezar Augustus (d. 37 d.Hr.).
1816 – S-a născut poetul Andrei Mureșanu, autorul poemului „Un răsunet”, denumit ulterior „Deșteaptă-te, române” (d. 1863).
1849 – Scriitorul Fiodor Dostoievski a fost condamnat la moarte de un tribunal rus pentru activități anti-guvernamentale. Execuția lui a fost anulată în ultimul moment, pedeapsa fiind comutată în exil în Siberia.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
354 – S-a născut Sfântul Augustin din Hippo (d. 430).
1907 – Inginerul francez Paul Cornu a reușit primul zbor din lume cu un elicopter. Elicopterul său cântărea 260 de kilograme și s-a menținut în aer 20 de secunde la o înălțime de 30 cm deasupra Pământului, după care s-a prăbușit.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Răsare vechiul soare iarăși
Și trebuie să-mi părăsesc
Din nou acuma adăpostul,
Să-mi cat pe ziua de-astăzi rostul —
Vai, cine știe de-l găsesc !
https://blog.revistaderecenzii.com
Într-o seară de noiembrie (în împrejurări pe care ar fi prea lung să le povestesc aici) am găsit la Paris, pe podul Mirabeau, un carnet cu coperți negre, lucioase, de mușama, ca acelea în care obișnuiesc băcanii să-și țină socotelile. Erau exact 126 de pagini – hârtie comercială – scrise mărunt, regulat, fără ștersături. Lectură curioasă, obositoare pe alocuri, pasagii obscure, notații ce îmi erau străine, ba chiar absolut opuse.
L-am căutat pe proprietarul acelui caiet. L-am căutat cu suficientă stăruință, pentru ca scrupulele mele să fie împăcate, dar cu mijloace destul de vagi, pentru ca totuși caietul să-mi rămână.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Când peste câteva zile Moromete se întoarse de la Câmpulung — Niculae era de-a dreptul fericit, reușise la examenul de admitere printre primii din câteva sute de candidați — mama nu socoti că mai trebuie să-i mai spună și bărbatului ei de răbufnirea lui Paraschiv. O stăpânea încă gândul acela că față de alții, față de ai lui Bălosu de pildă, feciorul vitreg nu era chiar atât de înfricoșător cum i se păruse ei. Visele sunt vise, uneori visezi rău și nu se întâmplă nimic; visul rău e gândul care n-ai scăpat de el, care ți se cuibărește în suflet și e numai al tău, venit din păcatele tale.
Continuă să citești
