Moromeții (16) de Marin Preda

https://blog.revistaderecenzii.com

XVI

Spre ziuă ploaia îl trezise și pe Birică din somn și nici el nu mai putuse să adoarmă.

După ce ploaia se opri, Birică se dădu jos de pe prispă și scoase caii din grajd. Deșteptat de tropăitul lor, Birică-tatăl ridică mirat capul de pe căpătâi și îl întrebă pe fecior ce i-a venit, unde se duce cu caii cu noaptea în cap?

— Pe izlaz! răspunse feciorul scurt și, fără să mai dea alte lămuriri, aruncă o haină veche pe spinarea unuia din cai, încalecă și ieși din curte.

Continuă să citești

Cum am devenit huligan… de Mihail Sebastian

https://blog.revistaderecenzii.com

,,Ei, și ce vrei să-ți fac eu”.De două mii de ani, pag. 45

Am citit de nenumărate ori această prefață și mi-a fost greu să disting unul câte unul toate vârfurile de cuțit ce străpung prin ea cartea care i-a fost încredințată.

E un act global de nedreptate. Sub apăsarea lui, problemele și argumentele puse în joc se șterg și se pierd. Până a numerota punctele de discuție, până a desprinde frază cu frază ideile și a le izola de corpul celor 19 pagini, rămâne o impresie totală de cenușă și de moarte. Pe urma ei, se poate discuta la nesfârșit…

Continuă să citești

Cum am devenit huligan de Mihail Sebastian

https://blog.revistaderecenzii.com

Se spune că prefața d-lui prof. Nae Ionescu la volumul De două mii de ani al d-lui Mihail Sebastian e o caldă și vibrantă pledoarie antisemită.

Dacă lucrul e adevărat, suntem curioși să aflăm motivele persistenței d-lui Sebastian, care a ținut ca volumul să nu apară fără prefața d-lui Nae Ionescu. Sau – doamne ferește – d. M.

Sebastian a devenit antisemit? „Facla”, anul XIII, nr. 1015, 23 Iunie 1934 După cum se știe, romanele evreiești au un anume curs pe piață. Le citesc și evreii – cu interes –, le citesc și creștinii – din curiozitate. Informați asupra acestui fenomen literar, ce s-au gândit rasiștii? Ce ar fi să folosim vehiculul romanului evreiesc pentru o difuziune mai eficace a ideologiei rasiste? Zis și făcut! Au căutat și găsit un scriitor evreu – Mihail Sebastian; au căutat și găsit un editor evreu – Ciornei; au căutat și găsit un titlu specific evreiesc – De două mii de ani – și, la adăpostul acestui triplu blindaj iudaic, au lansat o bombă. Care? Prefața dlui Nae Ionescu.

Continuă să citești

Corbii – Arthur Rimbaud

https://blog.revistaderecenzii.com

Doamne, când câmpu-i îngheţat,
Când în cătunele sărace
Al clopotelor vaier tace…
Peste-al Naturii câmp uscat
Din cerul tău adânc şi mare,
Frumoşii corbi fă-i să coboare!

Ciudate oşti de corbi năuci,
Ferit de vânturi cuibul nu vi-i!
De-a lungul galbenelor fluvii,
Pe drumurile cu vechi cruci,
Peste tranşei, şi gropi, şi şanţuri,
Abateţi-vă-n negre lanţuri!

Continuă să citești

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* Sibiu: Muzeul ASTRA va găzdui în perioada 10 – 12 noiembrie, peste 230 de specialişti din muzee şi cultură, din aproape 40 de ţări, în cadrul evenimentului Conferinţa Europeană a Muzeelor – NEMO, care are ca temă principală – ‘Putem vorbi? Muzeele în faţa polarizării’. Reţeaua Organizaţiilor Muzeale Europene (NEMO) organizează această conferinţă anuală la Sibiu pentru a consolida cooperarea, a creşte vizibilitatea şi a amplifica impactul muzeelor din întreaga Europă. Participanţii vor explora astfel cum pot muzeele să încurajeze dialogul, să promoveze înţelegerea, să unească comunităţile şi să întărească democraţiile. Sesiunile principale ale conferinţei vor avea loc la Filarmonica de Stat din Sibiu, dar participanţii vor avea ocazia să viziteze şi Muzeul ASTRA, Casa Artelor, Muzeul Brukenthal şi Biblioteca Judeţeană Astra. De asemenea, participanţii vor avea opţiunea unui tur post-conferinţă, in data de 13 noiembrie la Alba Iulia pentru a explora în profunzime istoria şi patrimoniul bogat al României. Pe lângă sesiunile de networking şi tururile culturale, Conferinţa Europeană a Muzeelor NEMO ‘Putem vorbi? Muzeele în faţa polarizării’ va aborda teme-cheie precum: Rolul muzeelor în combaterea polarizării: Cum pot muzeele să îşi folosească colecţiile şi programele pentru a reduce diferenţele sociale?, Gestionarea presiunilor politice: Ce ar trebui să facă muzeele atunci când se află în centrul unei controverse politice?, Împuternicirea grupurilor subreprezentate: Cum se pot asigura instituţiile culturale că acele voci slab reprezentate de-a lungul istoriei sunt de acum auzite sau reprezentate în vremuri de polarizare?

Continuă să citești