Catârul ce-și laudă nobilitatea de Grigore Alexandrescu

https://blog.revistaderecenzii.com

Catîrul unui părinte
Cu proastele lui cuvinte
     Noblețea își lăuda,
Zicînd fără încetare
Că de o virtute mare
     Exempluri mumă-sa da,
Că ea a fost la războaie,
Că la cutare bătaie
     Singură a biruit,
Și că l-a ei privire,
Oricare om cu simțire
     De tot rămînea uimit;
De aceea se cuvine
Oamenii să i se-nchine,
     Domnul catîr socotea;
Și uitînd a sa rea stare,
Părinteasca naintare
     La lumină tot scotea.
Dar cum se sfîrși noblețea?
Cînd îi veni bătrînețea.
     La rîșniță el fu pus,
Unde, prost, în scăpătare,
De tatăl său, măgar mare,
     El aminte și-a adus.

(Ed. 1832)

Cântecul lăutarului de Mihai Eminescu

https://blog.revistaderecenzii.com

Ca povestea cea sărmană
Care nimeni n-o-a-nțeles,
Trec prin vremea tristă, vană,
Cum prin secoli un eres.

Sunt ca lira spartă-n stâncă,
Sunt ca glasul din pustii,
Sunt ca marea cea adâncă,
Sunt ca moartea între vii.

Dintre chinuri ce mă-neacă
Eu sorbeam mirul curat,
Cum o lebădă se pleacă
Bând din lacul înghețat.

Dar cu moartea cea adâncă
Azi eu schimb al vieții-mi gând,
Am fost vultur pe o stâncă,
Fire-aș cruce pe-un mormânt!

Care-i scopul vieții mele,
De ce gându-mi e proroc,
De ce știu ce-i scris în stele,
Când în van lumea o-nvoc.

Crucea-mi pară gânditoare,
Parca arz-a vieții-mi tort,
Căci prin neguri mormântare
Voi să văd fața-mi de mort.

Doar atunci când prin lumine
M-oi sui la Dumnezeu,
Veți gândi și voi la mine
Cum am fost în lume eu.

sursa: https://ro.wikisource.org

Codin de Panait Istrati

https://blog.revistaderecenzii.com

Înainte de a ne muta în curtea aceasta, locuisem mulți ani de-a rândul în Comorofca, la două sute de pași de aci. Așa era mama: se muta dintr-un loc, de îndată ce simțea că bârfelile încep să prindă rădăcini. Și încă, în ultimii zece ani, am trecut numai prin două mahalale: dar, când eram mic, se întâmpla să ne mutăm de două, de trei ori pe an.

Continuă să citești

Iepurele, ogarul și copoiul de Grigore Alexandrescu

https://blog.revistaderecenzii.com

 Calitățile noastre cele mai lăudate
Ne sînt ades în lume drept crime reproșate;
Aceasta se întîmplă de cîte ori prin ele
   Oprim executarea intențiilor rele.
        Iepurele odată
        Fu tras la judecată
   De un ogar. În tufe atuncea prezida
   Copoiul, și sentințe fără apel el da.
   Ogarul către el așa se adresă
        Și-n limba lui strigă:
„O, tu ce prezidezi senatul cel cîinesc,
Te rog să mă asculți: eu viu să jeluiesc
        De acest ticălos,
        Ce sufletul mi-a scos.
Căci vrînd a-l întîlni, pe deal sau pe cîmpii,
El fuge parc-ar fi gonit de vijelii;
        Ș-apoi n-aleargă drept,
        Cu el să poți da piept,
        Ci merge tot cotiș
        Și sare curmeziș;
C-un cuvînt, n-are pas, nici umblet creștinesc.
        Dar ce să mai vorbesc,
Cînd chiar măria-ta, d-o fi cum am aflat,
Ai fost adeseaori de dînsul înșelat?“
„Destul — lătră atunci copoiul cafeniu —
Pe el nici îl ascult, purtările-i le știu,
   Orice pentru el crez, și iată-l osîndit
        Să fie jupuit.
   Carnea va rămînea pentru judecător,
   Iar labele vor fi pentru jeluitor.“

(„Romînia literară“, 16 aprilie 1855)

sursa: https://ro.wikisource.org/

Tradiții și obiceiuri populare de Sf. Gheorghe (Sinteză de AI)

https://blog.revistaderecenzii.com

desen de AI

Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, celebrată pe 23 aprilie, este una dintre cele mai importante din calendarul popular românesc, cu multiple straturi simbolice, legate de renașterea naturii, protecția oamenilor și a gospodăriilor, dar și de credințe magice. Iată câteva dintre cele mai cunoscute tradiții și obiceiuri populare de Sfântul Gheorghe:


Continuă să citești

Sonet CXVI (116) – William Shakespeare

https://blog.revistaderecenzii.com

Nu-i între inimi vreun zăgaz înalt
Spre-a le opri. Iubirea nu-i iubire
De-şi schimbă focul după celălalt,
Fugară ca fugarul în neştire;
O,nu ! iubirea-i far nezguduit
Ce străjuieşte-n pîclă şi-n furtună,
O stea ce-ndrumă năvi necontenit
Şi care nu se-ntîmplă să apună.
Iubirea nu-i paiaţa Vremii . Ci
O floare dată coasei ei ce-o curmă.
Dar nu păleşte-abia ce-mboboci,
Ea neschimbată şade pîn’ la urmă.
Şi dacă versu-mi minte şi-i greşit
Nimic n-am scris, şi nimeni n-a iubit

Continuă să citești

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* La sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8, precum și la sediile Caselor memoriale ale MNLR vor avea loc activități și evenimente dedicate lecturilor care au format și au inspirat oameni. Din program:

  • Secția Patrimoniu va expune în mod special pentru această zi volumul Poem în aer liber, de Stephan Roll, cu dedicație si desene de Victor Brauner
  • La ora 11:00, la Casa Memorială „Anton Pann” (strada Anton Pann 20), seniorii „Centrului de socializare al seniorilor – Niciodată singur” sunt invitați la o șezătoare cu povești, muzică și o surpriză „țesută” de toți cei prezenți, o poveste colectivă
  • La ora 11:00, Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian” (Str. Gheorghe Marinescu nr.19, etaj 2, ap. 12, interfon 12) prezintă un tur ghidat special „Ion Minulescu și Claudia Millian: Poezia iubirii”, din care veți afla ce rol a jucat poezia în povestea de dragoste a celor doi scriitori
Continuă să citești