https://blog.revistaderecenzii.com

Viorica Laurent: Florești, leagănul copilăriei mele (Editura Rotipo, Iași, 2024, 244 p.)
https://blog.revistaderecenzii.com
Viorica Laurent: Florești, leagănul copilăriei mele (Editura Rotipo, Iași, 2024, 244 p.)
https://blog.revistaderecenzii.com
*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 9 / 2025, p. 6
Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi (Editura Humanitas, București, 2024) este titlul care ne previne asupra unei aventuri deloc solite: o incursiune lucidă în spațiile frământate ale Kurdistanului, Irakului, Anatoliei și Armeniei. Autoarea, Sabina Fati, își enunță limpede demersul – călătoria începută în vara anului 2021 a avut un dublu scop: de a sonda, în filigranul prezentului, logica profundă a conflictelor care frământă Orientul apropiat și refacerea traseului celor zece mii de mercenari greci, prezentați de Xenofon în lucrarea Anabasis. Prin această punere în paralelă, se conturează o întrebare geopolitică: în ce măsură intervențiile Occidentului în Orient s-au dovedit eficace. Nu asistăm aici la un simplu periplu descriptiv, ci la o încercare de a înțelege substratul uman și istoric al unor rupturi care par fără leac, desfășurate în proximitatea Europei. Într-o epocă în care viteza informației deformează adesea adevărul în caricatură și conflictul este redus la clișeu mediatic, demersul Sabinei Fati dobândește o semnificație cu atât mai prețioasă: aceea a unei mărturii directe și a unei reconstituiri lucide, pornind din însăși topografia istoriei vii. Efortul ei se înscrie, astfel, în tradiția celor care, dincolo de spectacolul informațional, caută să restituie profunzimea și tensiunea autentică a faptelor, precum și pulsația adâncă a spațiului vizitat. Fie că străbate pământurile însângerate ale Kurdistanului, fie că se oprește în Anatolia încă bântuită de fantomele imperiului, autoarea evită capcanele sentimentalismului sau ale judecății sumare. Ea ascultă, observă, își interoghează interlocutorii, construind astfel o geografie a rezilienței umane.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 8 / 2025, p. 6
Într-un moment când teatrul, ca formă privilegiată de manifestare a frumosului în artă, se află, în contemporaneitate, la o răscruce în privința formulelor sale de reprezentare pe scenă, Corneliu Dumitriu publică lucrarea O istorie a gândirii despre frumos și a esteticii teatrului (Editura Didactică și Pedagogică, București, 2024). Înscrisă într-o direcție de cercetare care oscilează între rigorile reflecției filosofice și disciplina istoricului de teatru, cartea se distinge prin efortul de a restitui fenomenului dramatic o dimensiune organică, fixată deopotrivă în tradiție și în problematica vie a prezentului.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
1521 – Imperiul Otoman a ocupat orașul Belgrad.
1526 – Bătălia de la Mohács: Armata maghiară a fost zdrobită de otomanii conduși de Soliman Magnificul. Regele maghiar Ludovic al II-lea a fost ucis în luptă iar partea centrală a Regatului Ungariei a fost transformată în pașalâc.
1541 – Imperiul Otoman a ocupat orașul Buda, capitala Regatului Ungariei.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Și care credeți că fu surpriza?
O să v-o spun eu, scumpii și micuții mei cititori: Surpriza fu că lui Pinocchio, dimineața când s-a deșteptat, îi veni să se scarpine în cap, și scărpinându-se băgă de seamă că…
Ia închipuiți-vă ce?
Băgă de seamă, spre marea lui mirare, că urechile îi crescuseră de-o palmă și mai bine.
Știți că păpușa, din naștere avea urechile mici mititele, așa de mici încât cu ochii nu le puteai vedea! Închipuiți-vă cum a rămas, când pipăindu-și urechile cu mâna, simți că peste noapte i se lungiseră atât de mult, încât păreau două foi de varză. Se duse repede să caute o oglindă, dar negăsind, umplu o putină cu apă și oglindindu-se în ea, văzu ce n-ar fi vrut să vadă: își văzu chipul împodobit cu o pereche măreață de urechi de măgar.
Vă las să vă închipuiți durerea, rușinea și deznădejdea bietului Pinocchio. Începu să plângă, să strige, să se dea cu capul de pereți: dar cu cât se necăjea mai tare, cu atât urechile, îi creșteau, îi creșteau și se făceau păroase la vârf.
La zgomotul acestor țipete ascuțite, intră în odaie un guzgan mare, care locuia în etajul de sus, acesta văzând pe păpușă amărâtă, o întrebă repede:
https://blog.revistaderecenzii.com
* Tecuci: Publicul din Tecuci, Galaţi, Ianca, Brăila, Babadag şi Tulcea este invitat la o călătorie sonoră prin spaţiul multicultural al Dunării de Jos. Proiectul E.M.E.R.I.T., organizat de Asociaţia culturală Art @ Evolution din Cluj-Napoca şi co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional, propune un colaj de fragmente instrumentale ce îmbină rafinamentul muzicii culte cu farmecul creaţiei populare. În repertoriu se regăsesc lucrări ale unor compozitori precum Dan Dediu, George Boulanger, Eugen Dan Drăgoi, Ludovic Feldman, Spyridon Samaras, Shogomon Shogomonian şi Mykola Lysenko, alături de piese de inspiraţie folclorică, din patrimoniul cultural a opt etnii ce convieţuiesc la Dunărea de Jos. Concepţia artistică şi direcţia muzicală aparţin dirijorului Cristian Sandu, conf. univ. dr. la Academia Naţională de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, iar amfitrionul evenimentului va fi Raluca Sandu, lector univ. dr. la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, care va modera şi sesiunea de întrebări şi răspunsuri (Q&A) de la finalul fiecărui concert, un preilej pentru publicul larg de a intra in conversaţie cu artiştii într-un mod inedit. Programul zilei:
Continuă să citești