Philip Kotler: Managementul marketingului. Cronică, de Mirela Teodorescu

Philip Kotler: Managementul marketingului

Philip Kotler este fondatorul „managementului marketingului” modern, profesor de marketing internațional la Școala Superioară de Management J. L. Kellogg, din cadrul Universității din Northwestern, SUA. Este licențiat în economie al Universității din Chicago și doctor în economie la Institutul de tehnologie din Massachusetts. Philip Kotler este inventatorul celor “4P” în Marketing (care acum au devenit cei “7P”) precum şi inventatorul conceptului de “Marketing Social” şi este implicat în cercetarea şi dezvoltarea marketing-ului de peste 55 de ani. Profesorul Kotler este autorul lucrării “Marketing Management”, acum la cea de a XIII-a ediţie – cel mai utilizat manual de marketing în universităţile de afaceri din întreaga lume. Kotler este unicul „triplu” câștigător al premiului Alpha Kappa Psi (AKP) pentru cel mai bun articol al anului apărut în revista Journal of Marketing. Începând cu anul 1998, Philip Kotler se află printre Top 50 guru în afaceri la nivel mondial, iar în anul 2008 şi 2009 Profesorul Kotler a fost clasat în primii 10 Guru în Afaceri din lume.

Continuă să citești →

Ioan David: Cartea unei profesii. Cronică, de Dan Ionescu

i dav 2

Universitarul Ioan David dovedește mereu pasiune superioară pentru presă, fie cu prilejul unor simpozioane naționale sau internaționale, fie în cărți precum Presă și cultură ori în cea mai recentă, Presa românească din Banat (Editura Augusta, Timișoara). Presa românească din Banat este urmărită după cum observăm din subtitlu, de la începuturi până în 1918.

Continuă să citești →

Nichita Stănescu: Universul poetic. Studiu, de Dan Ionescu

images

Nichita Stănescu, apreciat de Al. Piru „cel mai de seamă poet contemporan”, a debutat editorial în anul 1960, cu volumul Sensul iubirii, dar volumul care îl anunță drept un poet profund, este O viziune a sentimentelor, din 1964.

Lirica lui Nichita îmbină organic conceptele cu sentimentele, ceea ce critica literară a numit „sensibilizarea conceptelor”. Poetul își propune să ducă la capăt o osmoză între sentimente, gânduri și cuvinte, între interiorul sufletesc și realitatea exterioară, așa cum se exprimă în Ars poetica: „Îmi învățam cuvintele / să iubească / le arătam inima / și nu mă lăsam până când silabele lor / Nu începeau să bată”. Noțiunea de timp e intuită de poet ca o fugă permanentă, fără destinație, ca o proiecție himerică a ultimei vârste, fără trecut și durată: „Noi, locuitorii acestei secunde, / Suntem un vis de noapte zvelt”.

Continuă să citești →

G. Bacovia: Lacustră. Eseu, de Dan Ionescu

images

Simbolismul va atinge apogeul la noi prin George Bacovia.

Bacovia a fost consacrat de Macedonski care, odată cu apariţia volumului Plumb i-a dedicat această epigramă: „Poete scump, porţi mândre flori de lauri / Că singur până astăzi din plumb făcut-ai aur”.

George Bacovia s-a impus de la început, ca un poet original în cadrul poeziei simboliste şi în acest sens Eugen Lovinescu scria: Bacovia a creat o atmosferă de copleşitoare dezolare, de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangrenaţi într-un peisaj de mahala, între cimitir şi abator, cu căsuţe scufundate în noroaie eterne, cu melancolia caterincilor şi bucuria panoramelor… o atmosferă de plumb în care pluteşte o obsesie a morţii.

Continuă să citești →