Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* Cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului, Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad în colaborare cu Muzeul Naţional al Literaturii Române Iaşi, Institutul de Arheologie Iaşi, Facultatea de Istorie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi Asociaţia Patrimoniu pentru Comunitate, organizează expoziţia „Ars Scribendi. O istorie a cuvântului scris din Antichitate în Modernitate”. Vernisajul va avea loc la ora 11:00, la sediul central al muzeului din str. Vasile Pârvan, nr. 1. Accesul este gratuit

Continuă să citești

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1854 – Bătălia de la Alma: prima luptă a Războiului Crimeii s-a încheiat cu o victorie franco-britanică.

1347 – Prima atestare documentară al orașului Baia Mare, printr-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I al Ungariei.

1459 – Prima mențiune documentară a cetății Bucureștilor, într-un hrisov al lui Vlad Țepeș redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie a Țării Românești.

Continuă să citești

Moromeții de Marin Preda (II, 1)

https://blog.revistaderecenzii.com

Partea a doua

I

În ziua când Achim se pregătea să ia drumul spre București, de dimineață căzu o ploaie scurtă și furtunoasă care se porni cu picături rare și puternice ca de piatră. Pe prispa casei Moromeților stătea un tânăr îmbrăcat într-o dulamă jerpelită și fuma în tăcere, gânditor, fără să ia în seamă ploaia care zguduia cerul. Achim se uita nemișcat la el, rezemat de stâlpul parmalâcului. În curând pământul se acoperi de clăbuci și aerul se încețoșa ca de toamnă.

Mai galben ca ceara — după bătaia cu pândarul îl prinseră iarăși frigurile — Niculae ieși pe prispă și se opri între tânărul tăcut și fratele său Achim. Catrina și fetele, Moromete, Paraschiv și Nilă stăteau și ei nemișcați, împrăștiați pe toată lungimea prispei și ascultau înfiorați zgomotele văzduhului.

Continuă să citești

Mânioasă de George Coșbuc

https://blog.revistaderecenzii.com

Am să merg mai înspre seară
Prin dumbrăvi, ca mai demult,
În priveghetori să-mi pară
Glasul Linei că-l ascult.
Mai știu eu ce-aș vrea s-ascult!
Că-n zori Lina sta-n portiță,
Sălta-n vânt a ei altiță,
Vântul îi sălta-n cosiță
Și-i făcea floare-n obraz:
Eu mergeam la plug în laz,
Și, când trec, Lina s-ascunde,
Parcă nici nu m-a văzut.
Îi vorbesc, și nu-mi răspunde,
    Nu-mi răspunde!
Și-o întreb, și nu-mi răspunde!
Și mă mir ce i-am făcut!

Continuă să citești