Călătoria Magilor – T.S. Eliot

https://blog.revistaderecenzii.com

Călătoria Magilor – T. S. Eliot, 1888-1965

“Am avut parte de ger când am ajuns,
Era cea mai neprielnică perioadă a anului
Pentru o călătorie – şi, mai ales, o călătorie atât de lungă:
Drumurile erau desfundate şi vremea aspră,
Chiar în toiul iernii.”
Iar cămilele pline de răni, cu picioarele inflamate,
Recalcitrante, zăceau în zăpada apoasă.
Au fost momente când ne era dor
De palatele noastre de pe colinele însorite, de terase
Şi de fetele cu piele catifelată care ne-mbiau cu şerbet.
Apoi, conducătorii de cămile înjurând şi bombănind,
Trăgând de timp şi poftind lichior şi femei,
Şi focurile stingându-se în noapte, şi lipsa adăposturilor,
Şi metropolele ostile, şi orăşelele neprietenoase,
Şi satele murdare, şi preţurile mari:
Am avut parte de-o călătorie grea.
Până la urmă, am ales să umblăm noaptea,
Dormind pe apucate,
În timp ce nişte voci fredonau în urechile noastre
Că ceea ce facem e o nebunie.

Apoi, în zori am coborât într-o vale mai călduţă,
Sub zăpada subţire, miros de vegetaţie;
Mai era acolo un pârâu şi o moară de apă bătând întunericul,
Şi trei copaci sub geana cerului,
Şi-un bătrân cal alb galopa spre marginea păşunii.
Apoi, am ajuns la o tavernă cu frunze de viţă de vie la fereastră,
Lângă o uşă şase mâini aruncau zaruri pentru monezi de argint
Şi nişte picioare-mpingeau ploşti de vin goale.
N-am primit nici o informaţie, aşa că am plecat mai departe
Şi-am ajuns acolo la căderea serii, nici un moment mai devreme,
Găsind locul căutat; era (s-ar putea spune) curăţel.

Toate acestea, îmi amintesc, s-au întâmplat demult,
Şi aş face călătoria iarăşi, dar să lămurim,
Să lămurim
Asta: am bătut atâta amar de drum pentru
O Naştere sau pentru o Moarte? Acolo era o Naştere, desigur,
Am avut dovezi şi nu există dubii. Mai văzusem naştere şi moarte,
Dar noi credeam că sunt diferite; această Naştere a fost
O agonie grea şi amară pentru noi – o Moarte, moartea noastră.
Ne-am întors acasă, în aceste Regate,
Dar nu ne mai simţim largul nostru aici, cu vechile legi,
Printre nişte oameni străini agăţaţi de zeii lor.
Ar trebui să mă bucur de-o altfel de moarte.

NB.
*Poemul este încărcat de simboluri biblice: pârâul – Apa Vie sau Apa Vieţii, moara „bătând întunericul” – Lumina Lumii , cei trei copaci –cele trei cruci de pe Golgota, calul alb este calul lui Isus la a doua venire, frunzele de viţă de vie şi ploştile goale fac trimitere la nunta din Cana Galileii şi la Cina cea de Taină , iar cele şase mâini, respectiv zarurile şi arginţii amintesc de trădarea lui Iuda şi de tragerea la sorţi a veşmintelor lui Isus de către soldaţii romani.

*Primele cinci versuri sunt un citat din Predica Naşterii Domnului, aparţinând episcopului Lancelot Andrewes , 1622.

Sursa: https://poetii-nostri.ro/t.s.

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1819 – S-a născut revoluționarul Nicolae Bălcescu (d. 1852).

1521 – A fost redactată „Scrisoarea lui Neacșu” din Câmpulung către Johannes Benkner, judele Brașovului, acesta fiind cel mai vechi text scris în limba română, cu caractere slavone, care s-a păstrat până în prezent. Deși nu este datat, documentul a fost redactat probabil în 29 – 30 iunie 1521, având în vedere evenimentele istorice descrise și a persoanelor implicate.

1613 – Teatrul londonez „Globe” a ars în timpul unei reprezentații cu piesa „Henric al VIII-lea” a lui Shakespeare.

1837 – S-a născut politicianul conservator Petre P. Carp (d. 1919).

1880 – Franța a anexat insula Tahiti.

Continuă să citești →

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1914 – Atentatul de la Sarajevo: Arhiducele Franz Ferdinand al Austriei a fost asasinat împreună cu soţia sa, Ducesa Sofia, de către un extremist sârb, Gavrilo Princip. Acest eveniment a declanşat Primul Război Mondial.

1577 – S-a născut pictorul flamand Peter Paul Rubens (d. 1640).

1581 – A ieşit de sub tipar „Evanghelia cu învăţătură” sau „Cazania”, ultima şi cea mai de seamă carte tipărită de diaconul Coresi.

Continuă să citești →

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1913 – România a declarat război Bulgariei, intrând în al Doilea Război Balcanic, alături de Grecia, Serbia, Muntenegru și Turcia. 

1916 – A murit pictorul Ștefan Luchian (n. 1868). 

1940 – Regele Carol al II-lea a convocat de două ori Consiliul de Coroană pentru a discuta ultimatumul sovietic primit în ziua anterioară privind cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. 

Continuă să citești →

Cumpărături – Leonid Dimov

https://blog.revistaderecenzii.com

Se făcea, îmi amintesc atât de clar
Că eram într-un mare magazin alimentar
Saturat de miresme bizantine:
Vanilie, scorţişoară, măsline.
Un magazin cât o cetate
Dar pierdut în semiobscuritate.
Pâlpîiau din când în când nişte lumini
Din rafturile cu produşi levantini
Către raioanele suplimentare
Cu textile şi lampadare când, dincolo de geamulunsuros,
Te-am zărit mestecând într-un fel de sos,
Menit a păstra heringi ori scrumbii
Şi m-am îndrăgostit de tine cât ai clipi.

Continuă să citești →

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” organizează, în cadrul Târgului de Sfinții Apostoli Petru și Pavel, un program cultural special la Scena Dumitra din Șoseaua Kiseleff nr. 28-30, activitățile din cursul zilei de sâmbătă, fiind programate să debuteze la ora 13:00 prin spectacole muzical-coregrafice și demonstrații meșteșugărești susținute de Alexandru Lilea și Taraful Rapsozii din Valea Dunării, rapsodul popular Florin Ologeanu, Ștefania Șirin Narenji, Doina Lavric și Ansamblul folcloric Rapsozii Borcutului. Agenda complexă a zilei este completată de la ora 15:30 prin evenimentul de lansare a volumului de poezii „Cu glasul sufletului”, semnat de autoarea Raluca Diaconu, manifestarea editorială fiind realizată în prezența și cu participarea membrilor Ansamblului folcloric Izvorașul, în timp ce pe aleile instituției meșterii populari vor expune creații artizanale și produse culinare tradiționale

Continuă să citești →

Oximoronul dincolo de titlu. Cronică* semnată de Dan IONESCU

https://blog.revistaderecenzii.com

Oximoronul dincolo de titlu*: în „Gazeta Gorjului”, nr 6 / iunie 2026

Volumul de proză scurtă Nopți albe la Leningrad, semnat de Dodo Niță (București, Editura PAVCON), se individualizează printr-o estetică atractivă. Titlul, un oximoron care îndeplinește o funcție mnemonică explicită, indexează retrospectiv experiența turismului instituționalizat în Uniunea Sovietică din perioada premergătoare evenimentelor politice din decembrie 1989. Volumul reunește paisprezece narațiuni și este valorizat critic printr-un aparat hermeneutic preliminar, reprezentat de studiul introductiv extins elaborat de Aurel Cărășel.

Departe de a fi doar o simplă suită de narațiuni, cartea se deschide ca un jurnal de bord al unei epoci apuse, în care autorul decodează, cu sensibilitate și un ochi critic extrem de fin, farmecul și paradoxurile unor vremuri trăite intens. Povestirile lui Dodo Niță nu doar că readuc la viață decoruri și stări de spirit aproape uitate, dar reușesc să transforme detaliul biografic într-o proză densă, capabilă să trezească în cititor o nostalgie stranie pentru un timp pe care poate nici nu l-a cunoscut direct. Acestea sunt așteptările, având în vedere posibila semantică a titlului, dar povestirile sunt cu personaje exotice, ale căror preocupări se regăsesc în orice epocă. Nicidecum narațiile nu se revendică de la Leningrad (vechea denumire a orașului Sankt Petersburg), de la ceea ce simboliza acest oraș anterior pentru cetățenii din țările aservite doctrinei comuniste. Ele descind dintr-o invenție pe marginea a ceea ce ar fi însemnat pentru autor în secolul trecut viața urbană din orașele americane sau din dorul de traiul patriarhal. Spre exemplu, povestitorul recurge la procedeul dedublării prin intermediul personajului Monty, un student marcat de eșecul sentimental provocat de Hespina. Scena care consfințește această turnură relațională se produce în proximitatea căminului studențesc; pus în fața unei realități irefutabile – surprinderea Hespinei în brațele altui bărbat –, protagonistul își verbalizează dilemele interioare printr-o serie de interogații legitime: „Plecam dimineața din campus și mă întorceam noaptea târziu. Colindam străzile și parcurile orașului, fără nicio țintă. Ca o umbră mă însoțea Monticela. Într-una din zile, pe o alee din parc, am dat nas în nas cu Hespina. Era împreună cu un individ și, după modul intim în care se strângeau în brațe, nu părea că ar fi fost fratele ei.

Continuă să citești →

Memoria și ficțiunea, în dialog la „Literatura la Craiova”

https://blog.revistaderecenzii.com

Sursa: YouTube

Ediția din 25 iunie a emisiunii „Literatura la Craiova”, transmisă în direct de TVR Craiova, de la ora 16.00, a adus în atenția telespectatorilor una dintre temele esențiale ale creației literare contemporane: raportul dintre memorie și ficțiune. Moderată de dr Dan Ionescu și produsă de Simona Ștefania Mușuroi, emisiunea i-a avut ca invitați pe scriitoarea Aurora Dumitrescu și pe profesorul universitar dr Nicolae Panea, reputat antropolog și cercetător al fenomenelor culturale și identitare.

Sub genericul „Între memorie și ficțiune”, dialogul a explorat modul în care experiențele individuale și memoria colectivă se transformă în materie literară, precum și felul în care literatura contribuie la conservarea identității culturale într-o epocă dominată de accelerarea informației și de globalizare.

Discuția a pornit de la delimitarea dintre realitate și construcția imaginară, invitând publicul să reflecteze asupra graniței fragile dintre amintire și invenție. Din perspectiva antropologiei urbane, Nicolae Panea a analizat mecanismele prin care un oraș precum Craiova își păstrează memoria, prin spații simbolice, practici culturale și narațiuni colective care modelează identitatea comunității.

Continuă să citești →