https://blog.revistaderecenzii.com
1714 – Constantin Brâncoveanu și cei patru fii ai săi au fost decapitați la Constantinopol.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Pornește-n zvon de zurgălăi
Vuind caleasca boierească,
Dănciugii goi s-alungă droaie,
Boierul strigă din calească :
— Hei! cine vrea această pungă ?
Voinicul ăla s-o ajungă !
https://blog.revistaderecenzii.com
Acum cîțiva ani, unul dintre cei mai de seamă studenți ai Universității noastre era și tînărul Coriolan Drăgănescu. Avea inteligență vie, caracter de bronz, temperament de erou; pe lîngă acestea, natura-l înzestrase cu un talent de orator de o putere irezistibilă. Se-nțelege că, posedînd astfel de calități, Coriolan trebuia să ajungă în fruntea camarazilor lui. El conducea toate mișcările studențimii. De cîte ori generoasa tinerime universitară, nemaiputînd sta indiferentă față cu împrejurările politice, se hotăra să-și spună și ea cuvîntul ei, Coriolan îi strîngea rîndurile, o organiza, o îmbărbăta, o înflăcăra și o ducea — la statua lui Mihai Viteazul. Pînă aci, Coriolan era mare, era incomparabil; dar aci, la statua eroului de la Călugăreni, era prodigios. Cuvîntarea lui era așa de zguduitoare încît, auzindu-l, te mirai de nepăsarea eroului de bronz: cum oare nu descăleca, precum odinioară comandorul lui Don Juan, spre a face și el o demonstrație?
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
* Constanța: Pe faleza Cazinoului din Constanţa va fi prezentată o expoziţie outdoor intitulată „Cazinourile din Constanţa: o istorie în documente şi fotografii de epocă”, ce va putea fi vizionată până pe 30 septembrie – ora 19:00. Expoziția este realizată de Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie (MINA) Constanţa, alături de Arhivele Naţionale ale României, Serviciul Judeţean Constanţa al Arhivelor Naţionale, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Biblioteca Judeţeană „I. N. Roman” Constanţa, Asociaţia Filateliştilor „Tomis” Constanţa şi Radio România Constanţa, partener media
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 8 / 2024
După cum își susține pretenția în cea mai recentă carte a lui, Poemele de dincolo de poem (Editura Școala Ardeleană, Cluj – Napoca, 2024), Ioan F. Pop îndrăznește să pătrundă dincolo de granițele poeziei, într-un spațiu ce se sublimează de obicei și care, în mod inevitabil, trebuie să se învecineze cu alte tărâmuri, inspirate din surse diferite și nebănuite. Aceste surse sunt ca niște enigme dibuite de mâinile „care cerșesc” vechi asfințituri, mâini pentru care obiectele strălucitoare, capabile să reflecte chipurile oamenilor, au încetat să mai existe: „spasmele reîntoarcerii în luciul vechilor întâmplări, / noapte după noapte, zi după zi, ca într-o respirație a abisului. / din oglinzi se ridicau aburii altor prezențe îmbrăcate pe dos. / din turnuri ne chemau vocile împrăștiate de vânt, / am fi plutit încă în apele somnului, în vaierul din adânc” (chipurile nu se mai oglindesc în nimic).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 8 / 2024
Tipărirea cărții lui Virgil Dumitrescu, Titluri fără titluri (Editura Napoca Star, Cluj – Napoca, 2024), se remarcă prin ineditul său, întărind ideea enunțată de titlu: denumirile poemelor sunt abia lizibile, de parcă textele nu ar deține titlu, lăsând impresia că fiecare cuvânt se află într-o continuă căutare a propriei identități. Această caracteristică tipografică subliniază esența unei creații ce se detașează de convențional, prin faptul că autorul vrea să lase în urmă semantica titlului și să respire mai pe larg, în conținutul propriu-zis al textului.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
1595 – Bătălia de la Călugăreni: Mihai Viteazul a înfrânt oastea otomană condusă de marele vizir Sinan Pașa (23 august s.n.).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Lumina aurie ce cerne printre cetini,
Trecînd, ca o nălucă, în zarea din apus,
Haiducul rătăcește, cu flinta-n spate, dus :
În toată lumea largă el n-are alți prieteni
Decît copacii-n codru și nourii de sus.
https://blog.revistaderecenzii.com
Dă-dămult, mai dă-dămult stăpânea o împărăție fără margini Barlaboi-împărat, ce-i mai zicea și Ciungumpărat…
— Dă ce-i mai zicea și Ciungu-mpărat?…
— Iac-așa! Îi mai zicea de pe când era tinerel și Ciungu-mpărat, fiindcă mai târziu era să-și piarză o mână… în război…
— Bietul împărat Barlaboi!…