https://blog.revistaderecenzii.com/
1472 – Ştefan cel Mare acordă un important privilegiu comercial negustorilor braşoveni – libertate comercială deplină în întreaga ţară şi garantarea securităţii activităţii lor.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Operaţiunea de repartizare, în urma cererilor depuse, fusese anunţată pentru ziua respectivă, dar continua să întârzie; după cum motivase secretara, toţi inspectorii-şefi, însoţiţi de vicepreşedinţii de raioane ce răspundeau de învăţământ şi cultură, se aflau la o instruire de partid în cadrul regiunii, tocmai cu privire la încadrarea şcolilor cu personal didactic pentru anul şcolar ce urma să înceapă a doua zi.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
https://blog.revistaderecenzii.com/
Întâmplarea făcu să fiu odată de față când intră un țăran într-un magazin de fierărie.
— Bună ziua! zise dânsul.
— Ce dorești?
— Aș vrea să cumpăr o coasă…
Negustorul se repezi și trânti pe tejghea un mănunchi de coase.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Sursa: https://www.rador.ro/2023/01/02/calendarul-evenimentelor-2-ianuarie-selectiuni-9/
Fontainebleau, Franța: Urmează să aibă loc o reuniune a Consiliului de Miniștri franco-german, condus de președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Olaf Scholz
– Tokyo, Japonia: Familia Imperială adresează salutul public de Anul Nou
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Oradea: Teatrul Szigligeti din Oradea va prezenta comedia „Nunta lui Figaro sau o zi nebună” de Beaumarchais, în regia lui Botos Bálint, în zilele de 2, 7, 8, 17 şi 18 ianuarie 2023
Sursa: https://www.rador.ro/2023/01/02/calendarul-evenimentelor-2-ianuarie-selectiuni-9/
https://blog.revistaderecenzii.com/
Să fie România de-acum în veci unită
Și propășind în toate să fie ea menită,
La răsărit să-nalțe pavilionu-i sus,
Ca cele de apus.
Să aibă România industrie și arte,
Școli bune, răspândite în orișicare parte;
Încât românii toți să fie luminați
Ca cei de stat bărbați.
Să fie România întinsă, mare, lungă,
Ca cei ce o aspiră la sânu-i să n-ajungă,
Să turbe alungând-o și rătăcind în dar,
Să piară la hotar.
Să aibă România puternică armată,
În numele lui Ștefan ș-al lui Mihai chemată,
Ca orișicând prudența o luptă-ar rândui,
Să știe birui.
Să fie România tot binecuvântată,
Ca țară mult mănoasă, ca țară-mbelșugată;
Străinul să-i aducă a sale bogății,
Pe-a ei producte vii.
Să aibă România comori asigurate,
Să aibă navigații, să-și facă căi ferate;
Comerțul ei să fie activ și răspândit,
Ca mijloc de-nflorit.
Să fie Domnitorul de Dumnezeu lăsat,
Ca să renască astfel frumoasa Românie,
Întru eternitate mult binecuvântat;
O fie, fie, fie!
https://blog.revistaderecenzii.com/
– Sfinţii Vasile cel Mare şi Grigore din Nazianz, episcopi învăţători ai Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2023)
– 1816: S-a născut Anastasie Fătu, medic şi botanist; a creat prima secţie de pediatrie în Moldova; pe cheltuială proprie a înfiinţat, la Iaşi, prima grădină botanică din ţară (1856); membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte al Societăţii Academice Române în perioada 1872 – 1876 (m. 1886)
– 1848: S-a născut Dimitrie Vulpian, folclorist şi flautist concertist (m. 1922) – 175 de ani
– 1882: S-a născut pictorul Ion Theodorescu-Sion (m. 1939)
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
1529-Radu de la Afumaţi, domn al Ţării Româneşti (1522–1529) a fost ucis împreună cu fiul său, Vlad, la Râmnicu Vâlcea.
1843-Are loc premiera operei „Olandezul zburător” de Richard Wagner, la Dresda.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Ah, mierea buzei tale am gustat-o,
A buzei tale coapte, amorul meu;
Zăpada sânului eu am furat-o,
De ea mi-am răcorit suflarea eu;
Ah, unde ești, demonico, curato,
Ah, unde ești să mor la sânul tău!
Ce sunt eu azi? o frunză, o nimică.
Și-mi pare că am fost un împărat;
Simțirea care sufletu-mi despică
E ca și când o lume mi-a furat;
Ah, mierea buzei tale, păsărică,
Am nebunit de când o am gustat!
Ah, cum nu ești, să-ți mistuiesc viața,
Să-ți beau tot sufletul din gura ta,
Să-ți sorb lumina pân- ce-or fi de gheață
Frumoșii-ți ochi să-ți devastez așa
Tot ce tu ai frumos… o, mă învață
Să te ucid cu respirarea mea!
Să murim amândoi… La ce trăiesc eu,
La ce trăiești tu pe a lumii spume?
Sărmane inimi închegate-n vreme,
Sărmane patimi aruncate-n lume;
Ah, să murim, nu plânge, nu te teme.
Că undeva s-afla al nostru nume!
Încet, încet … să ne culcăm în raclă,
Încet de pe pământ ne-om furișa.
O, stinge a privirei tale faclă,
Închide ochii tăi… așa, așa;
Ce bine e să dormi adânc în raclă,
Să dormi adânc, să nu mai știi ceva.
Iubito, vremea-n loc să steie,
Să stingă universu-ntreg în noi:
O rază încă, încă o scânteie,
Ș-apoi dispare tot… ș-apoi, ș-apoi
Simt încă gândul tău iubit, femeie,
Ș-apoi nu vom mai fi nimic… noi doi.