Arhive categorii: Clasici ai literaturii

Threnos – Ezra Pound

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Vai, de-acum, niciodată blândele suspine.
Vai, de-acum, niciodată n-o să ne tulbure, vântul amurgului.
Priviţi frumoasa moartă!
Vai, niciodată nu va mai dogorî.
Vai, niciodată pentru noi fâlfâitoarele aripi
Care tulbură cerul deasupra capetelor noastre.
Priviţi frumoasa moartă!
Vai, niciodată sfâşietoarea dorinţă,
Vai, niciodată stinsul freamăt
La împreunarea mâinilor noastre.
Priviţi frumoasa moartă!
Vai, niciodată pentru noi ambrozia buzelor.
Vai, niciodată pentru noi cunoaşterea.
Priviţi frumoasa moartă!
Vai, niciodată pentru noi întâlnirile
(Priviţi frumoasa moartă)
Trintagael.

Sursa: https://poetii-nostri.ro/ezra

Lăsați-mi plânsul de Goethe

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Trad. Ion Pillat

Lăsați-mi plânsul ! grănițat de noapte,
În nesfârșitul pustiu
Cămile dorm, călăuze la fel,
Socotind tăcut veghează armeanul ;
Eu însă, alături, număr poștele
Ce mă despart de Suleika, reiau
Prelungitoarele, supărătoarele cotiri de drum.
Lăsați-mi plânsul ! nu-i nicio rușine.
Oameni ce plâng sunt buni.
N’a plâns Ahile după Briseis !
Xerxes și-a plâns nebiruita oștire.
Pe iubitul său sinucis,
Alexandru l-a plâns.
Lăsați-mi plânsul ! Lacrimi dau colbului vieață.
Iată, crapă de ziuă.

Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/L

Răsunet de Goethe

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Ce strașnic sună, când poetul
Cu soarele, cu craiul s’a nrudit ;
Dar trist și-ascunde fața în regretu
Prin nopțile de jale prăbușit.

Sub nori fâșii, în noapte ’ntunecată
Albastrul pur al cerului pieri ;
Slăbiți obrajii mi se-arată
Și’n suflet lacrimi cenușii.

Nu mă lăsa în umbră, ’n suspinare,
Tu cea mai drag iubită, luna mea !
Tu fosfor, o, tu lumânare,
Tu soare, tu lumina mea !

Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/

Baladă de Șt. O. Iosif

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Prin crîngul străbătut de lună,
De primăvară înflorit,
Pribeagă, cîntă o nebună
Trecînd cu părul despletit.
Și-n păru-i poartă o cunună
De mirt, și mirtu-i veștejit…

— Copilă dragă, fiii cuminte
Și fugi de dragoste în mai…
O, nu te-ncrede-n jurăminte
Și nu iubi în luna mai !…
Copilă dragă, fii cuminte…

Continuă să citești →

Moromeții (22) de Marin Preda

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

XXII

După felul cum vorbise s-ar fi putut crede că Țugurlan se gândea tot timpul la pământ, la moșia Marica, și că nu avea lot din pricina celor care aveau: într-adevăr pentru Țugurlan era limpede de mult că oamenii erau aceia care erau vinovați că acum cincisprezece ani nu s-a împărțit și restul moșiei boierului… Multă vreme el urâse cu stăruință, și mai ura și acum, tot satul, pe toți oamenii: pe cei care aveau loturi pentru că aveau, iar pe cei care n-aveau pentru că nu făceau nimic ca să aibă. Toți care n-aveau, aproape un sfert din sat, ar fi trebuit atunci, când nu se răciseră lucrurile, să intre pe moșie și s-o împartă cu de la sine putere, fără ingineri și fără autorități, nu să stea și să aștepte ca neghiobii. Țugurlan îi ura pentru încrederea lor prostească în guvernul de atunci, care nu încetase să facă promisiuni.

Continuă să citești →

Moș Ajun de Șt. O. Iosif

Posted on by
Răspunde

https://blog.revistaderecenzii.com

Printre crengi pierdute-n ceață
Luna-ncet la geam apare,
Aruncînd pe flori de gheață
Boabe de mărgăritare.

Lîngă pat, jos, în căsuță
Mama plînge despletită
Pe copila cea drăguță,
Între îngeri adormită…

…Dar ce zgomot e în tindă ?
Inima-i stă să se rumpă !
Vin copiii de colindă,
Vin la sora lor cea scumpă.

Lărmuind cu bucurie,
Bat în geam, fac zarvă multă,
Rîd cu hohot, făr’ să știe
Că fetița nu-i ascultă…

Iar prin crengi pierdute-n ceață
Luna trist la geam apare
Și lucesc pe flori de gheață
Boabe de mărgăritare…

Sursa: https://ro.wikisource.org/wiki/