https://blog.revistaderecenzii.com

– Eu aduc tămâie. Numele meu e Gaspar.
Am devenit înţelept urmând Steaua Divină.
Declar: iubirea-i imensă, viaţa – un frumos dar.
Dumnezeu există. Din beznă-a făcut lumină.
– Eu sunt Melchior. Aduc mir parfumat.
Dumnezeu există. E lumina care-învie-n zori.
Din noroi răsar cele mai mai frumoase flori.
Întotdeauna-n plăceri tristeţea-şi face pat.
– Eu sunt Baltazar. Aduc giuvaiere-n dar.
Vă asigur că Dumnezeu există.
Ştiu asta de la raza sfântă şi plină de har
Strălucind pe crucea Morţii, într-o zi tristă.
–Baltazar, Melchior, Gaspar, ssst, linişte deplină:
Iubirea triumfă în veselia dimineţii.
Isus renaşte şi din haos face lumină.
El poartă pe frunte coroana Vieţii.

https://blog.revistaderecenzii.com

Ceru-i mânjit cu smântână,
Luna-i un bulgăr de caş.
Nu spre-ale gurii mă mână
Sufletul meu pătimaş.

https://blog.revistaderecenzii.com

Niște babe-și țin sub fereastră soborul.
Liniștea-i dumicată de foanfa lor răgușeală.
De pe-un butuc mărgelatele muște-și iau zborul
Și-n pădurea unui pieptar dau toate năvală.
Babele par spre-o cernită dumbravă să cate,
Unde pâlpâie feștilele unor fulgere rare.
Își sumeț poalele sucnelor învârstate
Și clipesc din roasele gene a-ngândurare.
”Se-ntoarce de ploaie, sunt de părere, vorbă nu-ncape,
Cerul e fumegos cum nu i-i felul să fie
Și azi dimineață se vedea pe
Blide ceva ca o mâzgă acrie,
Iar laptele nu degeaba s-a sărbezit în șiștare
Și doniți în pivniță, mai-mai să se strice,
Și puicile cârâie altfel prin coticare,
Gândești că abia mai răsuflă bietele pe gârlice”.
Bătrânele mai pomenesc și de sfântul
Care-mi mână caii prin înalta tărie,
În timp ce prin văzduhul aburos vântul
Aduce izul reavăn al ploii ce va să vie.

https://blog.revistaderecenzii.com

Caracterele în piesă:

(1. 1.) VENEȚIA. — O STRADA

Intră Roderigo și Iago

RODERIGO
Ei lasă! — Nu știi ce mult m’a durut
Ca tocmai Iago, omul căruia-am deschis
O viață ’ntreagă baerele pungei,
Să știe și să tacă…

https://blog.revistaderecenzii.com

dinții flămânzi ai ochiului
mătase de funingine
deschis ploii
tot anul
apă goală
întunecă sudoarea de pe fruntea nopții
ochiul este închis într-un triunghi
triunghiul susține un alt triunghi

https://blog.revistaderecenzii.com

O muiere rea, limbută,
Otrăvită, netăcută,
Nu înceta cu certatul,
Tot își judeca bărbatul.
El iar cu firea neghioabă
De bătăi o făcea toabă.
Așa ea ce să gîndește,
Într-o zi nu zăbovește,
Merge la o vrăjitoare,

https://blog.revistaderecenzii.com

Găinuşa-ncet răsare,
Luna-i după Dealu-Mare,
Plânge-un clopot de cioaie, —
Vin ciobanii de la stână, —
Strungăriţele, de mână,
Ascult cântec de cimpoaie
Şi le râde tuturora
Faţă plină, bucălaie,
Cum încep să-nvârtă hora…
— Numai Sandu Copilandru
Nu se prinde-n hora mare.
Cântă jalnică cântare…
Cimpoieru-i ia de veste,
Stă o clipă, hodineşte, —
Schimbă hora-n cânt de jale:
— „Mândră fată, ochişorii,
Ochişorii, obrăjorii‖…
— Se opresc în joc feciorii,
Dumerindu-se deodată.
— Parc-ar vrea să plângă-o fată,
Faţa-i arde vâlvătaie…
Strigă Sandu Copilandru:
„Zi, căprare Niculaie!
Zi, căprare Niculaie!‖
— Şi cum arde focu-n stână
Şi lumin-o buturugă,
Vede baciul că lui Sandu
Îi cad lacrime pe glugă…

https://blog.revistaderecenzii.com

Traducere în limba română de Vladimir Belistov


Ruinele acestea, măreţe-n alte zile,
Făceau pe vremi Crimeea un bastion slăvit;
Acuma par că-s cranii, sub care s-au pitit
Reptile verzi şi oameni cu suflet de reptile.

Embleme din portaluri azi te privesc umile,
Inscripţiile şterse vorbesc nedesluşit
De-un nume ce-a fost groaznic, dar azi e năpădit
De mucegaiul vremii, ce-l roade fără milă…

https://blog.revistaderecenzii.com

Deși ar merita osteneala, totuși să nu se aștepte că voi povesti amănunțit și într-o manieră pitorească tot ce am parcurs, văzut, simțit și gândit între 15 octombrie 1927 – data plecării mele din Paris – și 15 februarie 1929, data înapoierii mele. Nu-mi este cu putință, din mai multe motive, dintre care cel mai puternic este acela că nu mai mă trage inima s-o fac. Am plecat acolo cu gânduri și elanuri, cari s-au prăbușit pe drum.

https://blog.revistaderecenzii.com

În articolul de față ne vom încercà să schițăm istoricul social și economic al femeeĭ, în trecut, prezent și viitor. Orĭ cît de nedesăvîrșită va fi lucrarea noastră, totușĭ credem că în o chestie așa de puțin limpezită cum e aceasta, am putea aduce oare-care lumină.