https://blog.revistaderecenzii.com

Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 1 / 2025

Cea mai firească și rodnică metodă de întemeiere a unei istorii literare rezidă în inițierea cercetării de la creațiile cele mai apropiate, reprezentative pentru scriitorii autohtoni. Adrian Lesenciuc demonstrează o înțelegere profundă a acestei paradigme și se angajează într-un proiect de anvergură, concretizat în trilogia Critica de direcție (Editura Junimea, Iași, 2024), a cărei structură trimite la arhitectura monumentală a Divinei Comedii a lui Dante Alighieri.

În primul volum, Inelul. Mărimi scalare, autorul realizează o recuperare semnificativă pentru literatura brașoveană, a unei așa-zise „generații pierdute”.

https://blog.revistaderecenzii.com

*Articol apărut în revista „România literară”, Nr. 1 – 2 / 2025

Aspectul mitic al temporalității, evidențiat adesea în literatura populară prin formule introductive, precum: „A fost odată ca niciodată”, dobândește la Mihai Eminescu o direcție filozofică. În Povestea magului călător în stele, poetul interpretează acest timp ca o epocă a unității primordiale, a unei armonii universale. Pe plan științific, etapa coincide cu momentul când toate formele materiale coexistau sub pulsația comună a atomului originar: „În vremi de mult trecute, când stelele din ceriuri / Erau copile albe cu părul blond și des / Și coborând pe rază țara lor de misteruri / În marea cea albastră se cufundau ades; / Când basmele iubite erau înc’ adevăruri, / Când gândul era pază de vis și de eres, / Era pe lumea asta o mândră ‘mpărăție / Ce – avea popoare mândre, mândre cetăți o mie”. Axa temporală este dublată de o cosmologie ontologică, în care planeta era populată de ființe de tip demiurgic (ele manifestau o forță creatoare instantanee: dețineau abilitatea de a transforma ideile în realitate fără intervenție tehnică sau efort manufacturier, trăsătură definitorie a stării paradisiace). Acest ideal al originilor, în care oamenii trăiau vieți apolinice, rămâne un reper fundamental al gândirii eminesciene. Pământenii din această perioadă, înzestrați cu o înțelegere clară a energiilor, devin precursori ai figurii lui Adam.

https://blog.revistaderecenzii.com

*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 12 / 2024

Prefațat de Crișu Dascălu, volumul Anghel Dumbrăveanu. Scrieri, I. Publicistica literară (Editura David Press Print, Timișoara, 2023) de Bogdan Mihai Dascălu face parte dintr-un proiect de anvergură inițiat de Institutul de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timișoara, proiect care a debutat în anul 2021. Ediția critică urmărește să reunească textele publicate de Dumbrăveanu în diverse publicații literare timișorene, precum „Scrisul bănățean”, „Orizont”, „Meridianul Timișoara”și„Rostirea românească”. Multe dintre aceste texte fie nu au fost incluse în volumele anterioare ale autorului, fie au apărut într-o formă diferită în cărțile editate, după cum ne pune la curent Bogdan Mihai Dascălu, în Notă asupra ediției. Proiectul editorial prevede publicarea mai multor volume, care vor include, pe lângă publicistica literară, și Însemnări de călătorie, Traduceri și Versuri. Această ediție critică reprezintă o contribuție semnificativă la consolidarea moștenirii literare a lui Anghel Dumbrăveanu și la promovarea patrimoniului literar bănățean.

https://blog.revistaderecenzii.com

Literatura la Craiova, emisiune săptămânală, moderată de Dan Ionescu.

Producător: Simona Ștefania Mușuroi.

Invitați: Mihai Firică, președintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Craiova, și poetul Cristian-Liviu Burada.

https://blog.revistaderecenzii.com

*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 12 / 2024

Ion Dur se apleacă asupra figurii complexe a lui Mihai Eminescu în volumul M. Eminescu. Gânditor privat și gazetar cu „metod științific” (Editura Junimea, Iași, 2024). Titlul dezvăluie o trăsătură esențială a personalității lui Eminescu: nonconformismul în sfera gazetăriei, precum și rigoarea cu care și-a susținut opiniile în paginile publicației „Timpul”, tribuna conservatorilor.

Destul de cuprinzătoare, cartea este concepută în două părți importante: Elemente de gândire privată și Gazetar cu metod științific. Încheierea, intitulată evocator Despărțirea cu împărțire (Da, tot Eminescu am rămas), atrage atenția asupra acelei dimensiuni a poetului care l-a consacrat și ca un puternic susținător al interesului public, un veritabil tribun al cetății.

https://blog.revistaderecenzii.com

Sursa: YouTube

Literatura la Craiova, emisiune săptămânală, moderată de Dan Ionescu.

Producător: Simona Ștefania Mușuroi.

Invitați: Florin Logreșteanu și poetul Tudor Nedelcea..

Temele abordate:

https://blog.revistaderecenzii.com

*Cronică de carte apărută în revista „Convorbiri literare”

Celula cotidiană, despre care s-a scris în cazul lui Bacovia, este spațiul originar (de la care va porni în explorare cosmică) al poetului Mihai Firică, în volumul de lirică, intitulat Dragostea cu parfum de migdale amare (Editura Vinea, București, 2022).

Autorului i se pare că locuiește într-un stup, ai cărui pereți de ceară îi percep mai repede rugăciunile, decât Dumnezeu Însuși, care i-a dictat penitența de a sta pe coji de nucă, într-un colț. Convingerea aceasta are cel puțin două cauze posibile: fie deține ceva în suflet, ineluctabil și pe care nu l-a exprimat, fie se uită la femeie adorată, știind ceva aproximativ împovărător și nu-i mărturisește, pentru a nu anihila misterul care-l țintuiește în tăcere: „Tu zâmbești doar seara. / Pereți de ceară absorb rugăciunea, / pe coji de nucă stau de vorbă cu Dumnezeu, / silabisesc în șoaptă, mângâi cuvintele” (Tu zâmbești doar seara).

https://blog.revistaderecenzii.com

Literatura la Craiova, emisiune săptămânală, moderată de Dan Ionescu.

Producător: Simona Ștefania Mușuroi.

Invitați: Arh. Pavel Popescu și poetul Cornel Basarabescu.

Temele abordate:

Case cu parfum literar;

Ficțiune și realitate.

https://blog.revistaderecenzii.com

*Articol apărut în revista „România literară”, Nr. 49 / 2024, p. 19

Urmuz rămâne, fără îndoială, un adept al absurdului cu o manieră distinctivă, oferind o estetică a detaliului care accentuează, cu rafinament, gestul infim, transformat în element de importanță cardinală în cadrul decorativ al narațiunii. Acolo unde acțiunea nu constituie un obiectiv pentru autor, scriitura devine scena unor personaje de esență duală: sunt ființe care par, simultan, impersonale și animate, uneori aspre și reci, scârțâind parcă sub greutatea propriilor metamorfoze, alteori reverențioase și ceremonioase, asemenea unor nobili într-o fastuoasă scenă publică.

https://blog.revistaderecenzii.com

Sursa: YouTube

Literatura la Craiova, emisiune săptămânală, moderată de Dan Ionescu.

Producător: Simona Ștefania Mușuroi.

Invitați: Mihaela Albu și Geo Constantinescu..

Temele abordate:

„Spirala”: Pentru o nouă istorie literară;

Exilul românesc.

Găzduită de postul TVR Craiova, emisiunea este în direct (live), în fiecare joi, de la ora 16,00