https://blog.revistaderecenzii.com

Literatura la Craiova, emisiune săptămânală, moderată de Dan Ionescu, Ediția a IX-a, 04.04.2024.

Producător: Simona Ștefania Mușuroi.

Invitați: Marius Ghica și Ion Militaru

https://blog.revistaderecenzii.com/

Inima, 
ținând în brațe apogeul sufletului,
palpită animat,
în aplauzele muzelor,
care, fără a cânta poetului, 
riscă a rămâne afișe pe stâlpi...

Cu tălpi ușoare,
prin fulguiri și ploi,
s-a întors primăvara -
tolănită în șezlong, 
deja își numără păsările cocoțate în pomi
și le dă glas vesel în pieptul ca suveica. 

Astăzi, 
când pământul n-a rămas într-un picior să țopăie pe axă,
precum așteptară demonii dezastrului,
ci, iată-l! învârtit de mâna Domnului, 
dă uitării stânca pe care însuși Prometeu a zăcut, 
de ce, vestalelor, vă faceți bagajele,
pentru a urca în miraj? 
Pentru ce vă munciți 
să treceți vămile, înspre Olimp? 

Una dintre voi, 
vestalelor în răzvrătire,
ca apele ieșite din matcă, 
a luat cu sine o floare de liliac mov,
sub vestmânt, la piept. 
În vorbă cu tatăl vostru, 
leneș răsfrânt în jilț, 
el a mirosit. 
-Apropie-te! Zeus a zis.
Ce este parfumul acesta?
-De la floarea de liliac - 
pe pământ, a înflorit. 
-Și voi, 
de la tăria miresmei, 
ați greșit căile de zbor 
și înspre mine, bosumflate, 
ați pornit?  Mai mult de atât,
vă aud fredonând cântece de copii.
-Iertare, tată! ați îngăimat
și v-ați întors în poiană. 
Din pagină, 
gura poetului vă implora: 
„Veniți, privighetoarea cântă 
și liliacul e înflorit!”.
Pentru ce vă munciți 
să treceți vămile, înspre Olimp? 


(Va urma)

https://blog.revistaderecenzii.com/

*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 3 / 2024

După o cercetare îndelungată de aproape două decenii a fenomenului literar românesc din diaspora, istoricul și criticul literar Florea Firan finalizează o lucrare de o valoare deosebită, intitulată Memoria Emigrației (Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2023, 708 p.), realizată în maniera instituită de G. Călinescu în Istoria literaturii române…, de stabilire a detaliilor biobibliografice, însoțite de ierarhizări și de opinii critice asupra operelor vizate. Sunt analizați, comentați și prezentați monografic, în ordine alfabetică, o sută de scriitori din numărul imens al celor care au luat drumul exilului din varii motive. Autorul analizează și comentează opera scriitorilor plecați din țară în perioade diferite, mulți după 1945, odată cu instaurarea regimului comunist și angajarea lor în tot felul de prestații, încercând să-și continue activitatea din țară. Unii au făcut jurnalism la posturi de radio ca Europa Liberă, alții au editat reviste sau au fondat edituri și au creat cercuri și cenacluri literare, precum Cenaclul de la Neuilly-sur-Seine, inițiat în 1963 de Leonid M. Arcade, cel mai longeviv cenaclu românesc din străinătate, frecventat de scriitorii emigranți din Franța sau din alte țări în trecere prin Paris.

https://blog.revistaderecenzii.com/

Literatura la Craiova, emisiune săptămânală, moderată de Dan Ionescu, Ediția a VIII-a, 21.03.2024.

Producător: Simona Ștefania Mușuroi.

Invitați: Mihaela Albu și Florin Logreșteanu.

Temele abordate:

https://blog.revistaderecenzii.com/

Literatura la Craiova, emisiune săptămânală, moderată de Dan Ionescu, Ediția a VII-a, 14.03.2024.

Realizator: Simona Ștefania Mușuroi.

Invitați: Alexandru Drăghici și Pr. Nicolae Jinga.

Temele abordate:

https://blog.revistaderecenzii.com/

Literatura la Craiova, emisiune săptămânală, moderată de Dan Ionescu, Ediția a VI-a, 07.03.2024.

Producător: Simona Ștefania Mușuroi.

Invitați: Eleanor Mircea și Mircea Pospai.

Temele abordate:

https://blog.revistaderecenzii.com/

*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 3 / 2024

Metamorfozele ficțiunii. Eseuri și cronici (Editura Casa Cărții de Știință, Cluj – Napoca, 2024), cel mai recent volum semnat de Rodica Grigore, este despre Istoria și istoriile personale, respectiv Realitatea ficțiunii.

https://blog.revistaderecenzii.com/

*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 2 / 2024

Pasiunea pentru literatura clasică, Bogdan Mihai Dascălu a aprofundat-o, după cum deducem din Jurnalul unei ediții (Începuturile), din îndeletnicirea-i profesională, ca tânăr cercetător al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, din cadrul Academiei Române, când, la sugestia lui Eugen Simion, a purces la traducerea Jurnalului lui Titu Maiorescu, jurnal scris în limba germană, în timpul studiilor de la Viena, apoi de la Berlin și Paris.  Literatura română modernă începe de la Junimea, societate cultural-științifică, la ale cărei ședințe de cenaclu au citit, între alții, și marii clasici ai literaturii române, Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale și Ioan Slavici. De la acest moment înainte, se inițiază lucrarea Pagini de istorie a literaturii române (Editura David Press Print, Timișoara, 2022), al cărei subtitlu, De la clasici la contemporani, evidențiază arcul de timp asupra căruia se concentrează analiza. Traducerea jurnalului a durat șapte ani, vreme în care Bogdan Mihai Dascălu a apelat, pentru acuratețea rezultatului, la germaniști de frunte, precum Michael Metzeltin de la Viena, Joachim Wittstock sau Helmuth Frisch, iar „volumul a avut impactul scontat”. Pentru a-și fi impus ideile, Titu Maiorescu a purtat polemici efervescente și de durată, în special cu Dobrogeanu – Gherea, critic literar despre care există numeroase însemnări în Jurnal, precum aceasta: „Duminică 10 ianuarie/29 decembrie 91. Neapol. Furtună, vânt rece, ploaie, mare agitată de se văd de aici talazurile în spumă țâșnind deasupra caselor. Tot scriu câte 2 ore la NEPLĂCUTUL articol contra Gherea”. Celelalte capitole, intitulate Titu Maiorescu și Enciclopedia română, Iscoditorul de talente, Pluralismul lingvistic al unui european și Vizionarul, conțin unghiuri de vedere interesante asupra multiplelor preocupări culturale ale mentorului de la Junimea.

https://blog.revistaderecenzii.com/

*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 2 / 2024

Laureat al Academiei Române – a obținut premiul „Vasile Conta” pentru lucrarea de față, Fermenții basmului românesc (Editura MJM, Craiova, 2021, 434 p.) -, Viorel Mirea dă o definiție cel puțin interesantă acestei specii literare: „Basmul este temnița de argint în care stau închise visurile de aur ale nevoii plăcerilor copilăriei noastre de a se imagina matură. Basmul, ca și filmul, un alt fel de basm, ne face pe toți eroi prin participarea noastră afectivă la cadrul acțiunii. Fiind doar una imaginativă, desigur, nu putem schimba nimic. Basmul devine astfel etapa neîmplinirii noastre prezente transpusă pe speranța unei împliniri”.