Într-o zi, învățătoarea le-a dat o temă copiilor, să facă o mini-carte de colorat, pe care urma să o lanseze peste o săptămână.
Un băiețel a fost nerăbdător să-și termine cartea, a început chiar de când a ajuns acasă, își pregătise totul.
Într-o zi, învățătoarea le-a dat o temă copiilor, să facă o mini-carte de colorat, pe care urma să o lanseze peste o săptămână.
Un băiețel a fost nerăbdător să-și termine cartea, a început chiar de când a ajuns acasă, își pregătise totul.
COPIII DE AZI ŞI STILUL DE VIAŢĂ SĂNĂTOS
*material informativ*
Prof. consilier Mircea Florian Ruicu,
C.T.A.M. „C. Brâncuşi” Craiova
Este îngrijorător faptul că în ultimul timp educaţia tinerilor privind un stil de viaţă sănătos este tot mai precară. Dar, înainte de a analiza problematica mai în profunzime, trebuie să lămurim câţiva termeni. Aşadar, nu trebuie să confundăm stilul de viaţă cu modul de viaţă, al doilea concept fiind mult mai larg şi mai complex decât primul.
Mirela Teodorescu: Capcanele manipulării
Manipularea psihologică apare când o persoană este folosită în folosul alteia. Manipulatorul, în mod deliberat, creează un dezechilibru de putere, și exploatează “victima” pentru a-și satisface propriul program.
Preston Ni, specialist în comunicare, ne ajută și ne îndrumă să evităm capcanele manipularii.
Iată câteva idei simple de a evita și eventual de a identifica astfel de situații.
Ion Pena, scriitorul interzis
Ion Pena a scris și s-a impus într-o perioadă tulbure a istoriei noastre, urmată de epoca devastatoare a regimului comunist, care a dus la scoaterea sa în afara circuitului public prin includerea de cǎtre ciracii cenzurii în „fondul special interziși – (S)”, între 1945 și 1989. Viața lui s-a desfǎșurat sub zodia tragicului, ca sǎ nu spun a blestemului. Ca prim nǎscut, a avut parte de un destin frânt la doar 33 de ani, fiind al cincelea copil, din cei șapte, pe care pǎrinții l-au pierdut in timpul vieții.
Despre omul de ştiinţă, Corina Tarniţă am mai scris şi voi scrie întotdeauna cu mare placere şi mândrie. Pe lângă faptul că este de o inteligenţă sclipitoare, de o frumuseţe desăvârşită şi o modestie copleşitoare, calităţi dobândite de la parinţi şi perfecţionate pe parcursul timpului, recunoaşte şi promovează calitatea şcolii româneşti cu mândrie.
DEZVOLTAREA INTELIGENŢEI EMOŢIONALE
Prof. consilier C.T.A.M. “C Brâncuşi” Craiova, Mircea Florian Ruicu
Specialiştii au arătat în nenumărate rânduri, mai ales în ultimele decenii, că o inteligenţă emoţională poate atrage după sine o dezvoltare personal şi reprezintă cheia succesului în viaţă pentru individual uman. Deşi pare dificil la prima vedere, de noi depinde să ne cultivăm inteligenţa emoţională şi avem şi resursele pentru a întreprinde acest lucru. Cu cât ne vom cunoaşte mai bine propria inteligenţă emoţională, cu atât ne vom putea cunoaşte mai bine pe noi înşine, ceea ce reprezintă garanţia unor bune relaţii cu ceilalţi din jur. Autocunoaşterea şi contactul cu noi înşine din perspective dezvoltării emoţionale presupun următoarele imperative:
RAPORT DE CERCETARE – TRAFICUL DE FIINŢE UMANE
Prof. consilier Mircea Florian Ruicu
În perioada 08.11.2010 – 12.11.2010, la nivelul claselor a IX-a, s-a efectuat o cercetare sociologică privind percepţia asupra prevenirii şi combaterii traficului de fiinţe umane. Chestionarul s-a aplicat pe un eşantion preferenţial de 25 de elevi, în vârstă de 15-16 ani, din care 72% au fost fete şi 28% băieţi.
Cu privire la natura traficului de fiinţe umane, respondenţii au afirmat:
COMUNICAREA ÎN ŞCOALĂ – FACTOR AL SUCCESULUI SAU AL INSUCCESULUI ÎN ACTIVITATEA DIDACTICĂ
de MIRCEA FLORIAN RUICU
C.T.A.M. „C. BRÂNCUŞI”
La nivelul clasei de elevi este cert că nu putem să nu concepem existenţa unui sistem relaţional, în cadrul căruia există multiple interacţiuni extrem de diverse, între care un loc important e ocupat de interacţiunile de tip comunicaţional. Procesul de învăţământ, aşa cum am văzut şi cu alte ocazii, nu poate fi rupt de procesul de comunicare. Reuşita şcolară, de care se face atât caz în prezent – şi pe bună dreptate, fiind finalitatea instruirii şcolare – depinde esenţialmente de modul cum se face comunicarea la clasă, de la profesor la elev, de la elev la profesor, de la elev la elev şi chiar de la profesor la profesor, dacă avem de a face, de pildă, cu o activitate de interasistenţă la orele de curs, sau de colaborare între clase în vederea realizării unei activităţi de interes comun.
Liviu Florian Jianu:
Post Bogdanoprost cronica etapei
Ieri, în Liga Sfinților, au jucat Fecioara Maria cu Sfântul Ioan Botezătorul. Steaua cu Dinamo. Derby de tradiție. S-a terminat fără niciun gol. Păi ce, au ăștia inimă să se mâhnească reciproc? Să se îndolieze, cu un gol? Continuă să citești