Paravan
în orașul meu băiatul cu gunoiul
citește Gazeta de Sud la intersecții
din mașini snobii aruncă scrum de țigări efeminat
pătura care citește aspiră naturalețea unei cărți
în Parcul Romanescu
Angi Cristea: Paravan. Lirică
Răspunde
Arhive categorii: Din manuscrise
Cristina Vizeru: Despre rolul călătoriilor
Călătoria este o metodă excelentă de a ieși din rutină și de a te relaxa.
În opinia mea, călătoriile sunt bune pentru fiecare om în parte. Ele te ajută să revii cu forțe proaspete și să fii mult mai concentrat în viața de zi cu zi.
În primul rând, călătoriile te scapă de stres. De exemplu,
Text argumentativ: Despre rolul călătoriilor în existența omului, de Tania Radu
Călătoriile constituie un factor important în viața și dezvoltarea oamenilor întrucât ele oferă experiențe multiple și totodată unice pentru fiecare în parte.
În opinia mea, călătoriile reprezintă un mod eficient și în același timp și plăcut de dezvoltare psihică și fizică.
În primul rând, călătoriile sunt un mod relaxant de a ne petrece timpul liber alături de persoanele dragi nouă. De exemplu,
STUDIU PRIVIND FRECVENŢA UTILIZĂRII CALCULATORULUI: O NECESITATE, UN HOBBY SAU… UN VICIU?, de Mircea Florian Ruicu
STUDIU PRIVIND FRECVENŢA UTILIZĂRII CALCULATORULUI:
O NECESITATE, UN HOBBY SAU… UN VICIU?
Prof. consilier Mircea Florian Ruicu
C.T.A.M. „C. Brâncuşi” Craiova
Studiul de faţă porneşte de la premisa că în ultimul timp, odată cu dezvoltarea tehnicii de calcul şi apariţia unei generaţii de calculatoare performante, capabile de aplicaţii din cele mai diverse domenii, a crescut simţitor şi numărul de utilizatori ai computerului. Odată cu popularizarea acestuia şi posibilităţii de a achiziţiona unul la un preţ rezonabil, a crescut şi cererea de calculatoare personale (tip PC, laptop, IPad) în rândul generaţiei tinere. Nevoia de a comunica, de a interacţiona cu alte persoane la distanţă prin masagerie şi telefonie computerizată, prin joc, prin competiţii etc. a dus treptat şi la apariţia unor fenomene mai aparte, numite de specialişti, după caz, fie dependenţă de calculator (computer addiction), fie dependenţă de internet (IAD – Internet Addiction Disorder) sau dependenţă de servicii online (online addiction).
UN PROCES CELEBRU: Doamna Bovary în instanţă, de Ion Ionescu-Bucovu
UN PROCES CELEBRU: Doamna Bovary în instanţă
Suntem în primăvara anului 1856 în Franţa. După o muncă intensă de patru ani Gustav Flaubert termină roamnul „Doamna Bovary”, o lucrare epocală ce deschide o nouă perioadă în creaţia romanească franceză. Romanul este publicat în foileton în revista „Revue de Paris”, un periodic cu tendinţe liberale. Înainte de publicarea în foileton, editorii revistei îl roagă pe scriitor să elimine câteva pasaje pe care ei le considerau indecente. Deşi la început scriitorul se opune, până la urmă cade la înţelegere cu ei şi cedează.
Să recapitulăm acţiunea romanului:
MIRCEA FLORIAN RUICU: INFLUENŢA VIOLENŢEI TELEVIZUALE ASUPRA CREŞTERII AGRESIVITĂŢII LA ELEVI
INFLUENŢA VIOLENŢEI TELEVIZUALE ASUPRA CREŞTERII AGRESIVITĂŢII LA ELEVI
de Prof. consilier şcolar MIRCEA FLORIAN RUICU, C.T.A.M. “C. BRÂNCUŞI” CRAIOVA
Înainte de a intra mai în profunzime în studierea problemei relaţiei dintre violenţa televizuală şi comportamentul agresiv şi violent la tinerii de astăzi (a se citi elevii), trebuie mai întâi să lămurim două concepte de bază: violenţa (în general, iar în particular, cea televizuală) şi agresivitatea.
Crabul cel roșu, de Teodor Ionescu
Era o zi de vară înăbușitoare, când mama a hotărât să mergem la mare, cu ocazia concediului ei.
Drumul a fost lung, dar din fericire mașina era dotată cu aer condiționat. Într-un final, am ajuns la mare. Nisipul fierbinte îți ardea tălpile, dacă îți scoteai papucii, iar razele soarelui se reflectau în mare, dându-i o culoare de turcoaz. În aer, era un miros specific mării, un miros care îți dădea o stare de liniște. Cu gândul de a putea intra în mare pentru prima dată în acest an, m-am apropiat de ea, cu pași grăbiți, dar când am atins apa cu vârfurile picioarelor, am resimțit-o foarte rece, din reflex m-am dat în spate și am căzut pe mal… Ofensat din cauza loviturii, am mai rămas puțin timp întins, când, deodată, am simțit o mușcătură la degetul mare, ridicând capul, am observat că era un mic crab roșu, parcă scos din desenele animate. Mi-a spus să stau liniștit, mi-a dat câteva sfaturi în legătură cu locurile pe care le pot vizita în acea stațiune.
Mircea-Florian Ruicu: Rolul activităților extrașcolare în educația elevilor
Prof. consilier şcolar Mircea-Florian Ruicu
C.J.R.A.E – C.T.A.M. „C. Brâncuşi” Craiova
„Să nu-i educăm pe copiii noştri pentru lumea de azi! Această lume nu va mai exista când ei vor fi mari şi nimic nu ne permite să ştim cum va fi lumea lor. Atunci să-i învăţăm să se adapteze!” (Maria Montessori – „Descoperirea copilului”)
Ideea de activitate extracurriculară a apărut în contextual reorganizării sistemului global de învăţământ, care mizează – cu rare excepţii – pe formativ, în detrimentul informativului specific învăţământului de tip tradiţional. În plus, vorbim de necesitatea învăţării pe parcursul întregii vieţi (life-long learning) sau a educaţiei permanente. Educaţia de tip extracurricular nu vine să răstoarne un sistem de valori, să contravină educaţiei de tip curricular încetăţenite, ci o completează, făcând-o mai atractivă pentru educabili şi mai eficientă.
Mircea Florian Ruicu: ROLUL FAMILIEI ÎN ADAPTAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI
Consilier şcolar Mircea Florian Ruicu
C.T.A.M. „C. Brâncuşi” Craiova
Adaptarea şcolară reprezintă după cei mai mulţi specialişti un proces psiho-social proiectat şi dirijat de către educator, consilier şcolar, psiholog etc. în scopul realizării unui acord optim între educabil şi mediul didactic.
Dintr-un alt punct de vedere, adaptarea şcolară este doar o etapă în demersul social de adaptare individuală în care copilul este integrat în comunitate prin parcurgerea procesului educaţie familială – educaţie preşcolară – educaţie şcolară – educaţie socială. Prin urmare, adaptare înseamnă aderare de natură psiho-socială la nivel de microgrup social.
Clipe. Lirică, de Angi Cristea
Clipe
se zvârcolește vântul șarpe ce așteaptă asfințitul
Preschimbă-te în clipe! zice Nichita către mine
simt gustul de tămâioasă al toamnelor
curgerea timpului Dunărea care îmi scade în piept