Mă simt sufocată în această lume apăsătoare
Conturată cu linii albe și negre.
Pe străzi încolțește minciuna și faima.
Lauda de sine e pururea regină!
Denisa Calinovici: Realitatea obscură. Debut liric
1
Arhive categorii: Din manuscrise
Geniul poporului român, de Dan Ionescu
Limba română este în pericol de a îmbătrâni, în primul rând, pentru că volumele scriitorilor contemporani ajung foarte greu în librării sau nu parvin deloc publicului larg; în al doilea rând, nici operele studiate în școală nu se mai citesc pentru că pe buzele tuturor persistă o întrebare: De ce să mai citim? Și astfel limba română va fi expusă clișeelor impuse în timp, de tribuna politică sau a mass-meda, care o vor lipsi de vigoarea evoluției firești. Ultima ediție a DOOM a acceptat forme care de-a lungul timpului erau greșite.
Milena Munteanu: Jurnal de Toronto
Alienare şi dragoste
Mama îmi spusese că vroia sa vadă o prietenă în vârstă, care este într-o fază terminală. Ea nu mai trăieşte acasă, locuieşte acum într-un nursing home, sub îngrijire medicală continuă. O cunoşteam deja pe Iulia, prietena mamei. Dacă o vezi o dată, nu îi mai uiţi zâmbetul. Pictoriţă, căsătorită cu un sculptor, a trăit o viaţă boemă, în frumuseţe şi răsfăţ. Cineva spunea că ar fi fost o pasăre de noapte. Să fie sănătoasă.
Dan Ionescu: Dimitrie Cantemir, personalitate enciclopedică. Referat
Prin vasta și remarcabila sa operă științifică și literară, Dimitrie Cantemir se afirmă ca o personalitate a Renașterii noastre. G. Călinescu l-a comparat cu Lorenzo de Medici.
A fost domn al Moldovei, în 1691, apoi, în 1710 – 1711. În urma luptei cu turcii de la Stănilești, pe Prut, a fost nevoit să se refugieze în Rusia lui Petru cel Mare. Este primul savant român, membru al Academiei din Berlin, iar în Diploma care i s-a conferit, se specifică: „Prin adeziunea sa, societatea noastră a dobândit o nouă strălucire și o podoabă neîntrecută”. La Academie, avea colegi pe geograful Humboldt și pe filosoful Leibniz.
Dan Ionescu: Umanismul românesc. Referat
Operele marilor cronicarilor au fost tipărite abia la jumătatea secolului al XVIII-lea de către Mihail Kogălniceanu, în Moldova, iar în Ţara Românească, de Nicolae Bălcescu. Pentru istoria limbii române, cronicile reprezintă un nivel superior de utilizare a limbii, în comparaţie cu textele religioase care au fost tipărite în vremea elaborării lor (cărţile mitropoliţilor).
Nichita Stănescu: Universul poetic. Studiu, de Dan Ionescu
Nichita Stănescu, apreciat de Al. Piru „cel mai de seamă poet contemporan”, a debutat editorial în anul 1960, cu volumul Sensul iubirii, dar volumul care îl anunță drept un poet profund, este O viziune a sentimentelor, din 1964.
Lirica lui Nichita îmbină organic conceptele cu sentimentele, ceea ce critica literară a numit „sensibilizarea conceptelor”. Poetul își propune să ducă la capăt o osmoză între sentimente, gânduri și cuvinte, între interiorul sufletesc și realitatea exterioară, așa cum se exprimă în Ars poetica: „Îmi învățam cuvintele / să iubească / le arătam inima / și nu mă lăsam până când silabele lor / Nu începeau să bată”. Noțiunea de timp e intuită de poet ca o fugă permanentă, fără destinație, ca o proiecție himerică a ultimei vârste, fără trecut și durată: „Noi, locuitorii acestei secunde, / Suntem un vis de noapte zvelt”.
G. Bacovia: Lacustră. Eseu, de Dan Ionescu
Simbolismul va atinge apogeul la noi prin George Bacovia.
Bacovia a fost consacrat de Macedonski care, odată cu apariţia volumului Plumb i-a dedicat această epigramă: „Poete scump, porţi mândre flori de lauri / Că singur până astăzi din plumb făcut-ai aur”.
George Bacovia s-a impus de la început, ca un poet original în cadrul poeziei simboliste şi în acest sens Eugen Lovinescu scria: Bacovia a creat o atmosferă de copleşitoare dezolare, de toamne reci, cu ploi putrede, cu arbori cangrenaţi într-un peisaj de mahala, între cimitir şi abator, cu căsuţe scufundate în noroaie eterne, cu melancolia caterincilor şi bucuria panoramelor… o atmosferă de plumb în care pluteşte o obsesie a morţii.
Jocurile populare românești
Jocurile populare românești
Cele mai cunoscute jocuri populare românești, preferate de sătenii de la șes, deal și munte, în toate regiunile țării, sunt:
În Bucovina: Arcanul, Alunele, Dorneasca, Hora Unirii, Hora Bucovinei, Horodinca, Mândra, Oița, Piculeana, Roata, Ruseasca, Maramoaica, Sârboaica.
Florentin Smarandache: ISTORIA LIMBll ROMÂNE. De ziua LIMBll ROMÂNE
ISTORIA LIMBll ROMÂNE
S-au descoperit in pamint cioburi mari de cuvinte
de pe vremea traco-getilor.
(Aceste cuvinte care, pentru a incalzi,
le spargem
şi facem cu ele focul linga timpla.)
Sondaj interbelic!
Un sondaj pe care nu l-am fi bănuit pentru o asemenea epocă, a frământărilor naționale și sociale etc., e publicat în 1939, Nr. 1 – 2. Sondajul e făcut în rândul elevilor cu vârste cuprinse între unsprezece și șaptesprezece ani. „Eu, dacă aș câștiga un milion aș fi foarte bucuros. Eu întâi aș mulțumi lui Dumnezeu, i-aș mulțumi astfel: