1. Our magazine is proud that our colleague Stefan Vladutescu published an article about „Message” in an important magazine from abroad.
2. Our magazine is also proud because our colleague A.T. proposed the same famous magazine an article with the title „Consolidation of the Green Marketing profile in an Austerity Period”
Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor
The research is a meta-analysis that circumscribes General Communication Science (Axis Communication Philosophy). It is ranged among what it is called the dynamics of „the re-elaboration of the categorical matrix of the contemporary philosophy” (Ilie Pârvu).
1. Interogaţie şi căutare
Ne aflăm astăzi într-un proces al „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7). În cadrul acestuia trebuie să se caute răspuns la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” şi ce individualizează discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? „Why would it be called «philosophy» what we are doing here ?”- se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcţia şi cu convingerea demonstrării tezei duble că:
La cererea Academiei din Berlin, scrie în limba latină Descriptio Moldaviae (1716), prima scriere românească cu caracter științific, având la sfârșit harta Moldovei gravată în Olanda. Lucrarea cuprinde trei părți: prima este geografică și economică pentru că se referă la numele și hotarele Moldovei, la apele și munții zonei, la bogățiile solului și subsolului, la bogățiile țării în animale și păsări domestice, precum și la unele târguri: Cotnari, Suceava (capitala țării), vestita cetate a Neamțului. Partea a doua este partea politică a statului feudal pentru că tratează puterea centralizată a domnului, care scade după Miron Barnovschi, despre obiceiurile la înscăunarea ori la mazilirea domnitorului, la dregătoriile țării, la oastea moldovenească, la legislația țării, la divanul de judecată al domnului, la unele obiceiuri dinainte de creștinarea dacilor: drăgaica, sânzienele, paparuda, colinda, zburătorul, vrăjile și descântecele.
Nichita Stănescu, apreciat de Al. Piru „cel mai de seamă poet contemporan”, a debutat editorial în anul 1960, cu volumul Sensul iubirii, dar volumul care îl anunță drept un poet profund, este O viziune a sentimentelor, din 1964.
Mircea Nedelciu aparține generației optzeciste.Din această generație mai fac parte Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Alexandru Mușina, Ioan.Es.Pop, Traian T. Coșovei, Simona Popescu, I. Stratan ș.a.
Postmodernismul este un curent manifestat frecvent în anii optzeci. O caracteristică a acestei mișcări este debordanța tematică, nonșalanța de a dezvolta subiecte diverse la paroxismul presupus de viziune.