ISTORIA LIMBll ROMÂNE

S-au descoperit in pamint cioburi mari de cuvinte

de  pe  vremea  traco-getilor.

(Aceste cuvinte care, pentru a incalzi,

le spargem

şi facem cu ele focul linga timpla.)

Continuă să citești →

Un sondaj pe care nu l-am fi bănuit pentru o asemenea epocă, a frământărilor naționale și sociale etc., e publicat în 1939, Nr. 1 – 2. Sondajul e făcut în rândul elevilor cu vârste cuprinse între unsprezece și șaptesprezece ani. „Eu, dacă aș câștiga un milion aș fi foarte bucuros. Eu întâi aș mulțumi lui Dumnezeu, i-aș mulțumi astfel:

Continuă să citești →

Situaţia României

Pentru Romania, unde problematica, dar mai ales acţiunile destinate protecţiei mediului si a vieţii locuitorilor sai, incepe sa devina tot mai importante atat pentru autoritati, cat si pentru firme si cetateni, solutiile de marketing specifice viziunii si exigentelor ecologice pot sprijini eforturile ce trebuie depuse, pentru ca integrarea tarii in marea familie europeana sa fie hotărâtă şi deplină. Dintre măsurile concrete luate în unele țări pentru reducerea poluării mediului se pot enumera:

-impozite ecologice plătite statului;

– creșterea costului benzinei;

Continuă să citești →

Ajută-mă să am o noapte adevărată

Desfă-ți părul

Scutură-l ușor și lasă-l să cadă

Moale pe pielea mea

Ca și umbrele pe perete

Continuă să citești →

1. Our magazine is proud that our colleague Stefan Vladutescu published an article about „Message” in an important magazine from abroad.

2. Our magazine is also proud because our colleague A.T. proposed the same  famous magazine an article with the title „Consolidation of the Green Marketing profile in an Austerity Period”

Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor

The research is a meta-analysis that circumscribes General Communication Science (Axis Communication Philosophy). It is ranged among what it is called the dynamics of „the re-elaboration of the categorical matrix of the contemporary philosophy” (Ilie Pârvu).

1. Interogaţie şi căutare

Ne aflăm astăzi într-un proces al „reelaborării matricei categoriale a filosofiei contemporane” (Pârvu, 1985, p. 7). În cadrul acestuia trebuie să se caute răspuns la o întrebare dublă: ce face ca filosofia să fie „filosofie” şi ce individualizează  discursul filosofic, făcând dintr-un text un „text filosofic”, o comunicare filosofică, un mesaj filosofic? „Why would it be called «philosophy» what we are doing here ?”- se întreabă L. Wittgenstein (1993, p. 138). Ca răspuns, se va argumenta în direcţia şi cu convingerea demonstrării tezei duble că:

Continuă să citești →

Nichita Stănescu, apreciat de Al. Piru „cel mai de seamă poet contemporan”, a debutat editorial în anul 1960, cu volumul Sensul iubirii, dar volumul care îl anunță drept un poet profund, este O viziune a sentimentelor, din 1964.

Continuă să citești →