Gândirea filosofică a savantului Henri Coandă

„Toată filosofia mea şi-a luat avântul din detalii pe care le-am observat”.

Henri Coandă

*Fragment din lucrarea monografică Henri Coandă, expresie a spiritului creator românesc pe plan universal de Gh. Zarioiu și Ion R. Popa, Ed. Autograf MJM, 2010 (ed.a II-a).

În anul 1906, cu ocazia vizitării Locurilor Sfinte, la Haifa, Henri Coandă s-a ataşat unui grup condus de eruditul misionar père Olivier, cu care, mergând pe jos ori cu caravane de cămile şi alte mijloace, a trecut prin Ispahan, Teheran, Tibet, Gobi şi a ajuns până la Beijing. Acest episod din viaţa sa ne dezvăluie în bună parte modul de gândire, caracterul şi setea de cunoaştere ale tânărului de douăzeci de ani. Mai mult, dincolo de temeritate şi tenacitate pe care şi le-a verificat, dincolo de prilejul de a fi străbătut ţinuturi de care aflase în basmele copilăriei, mobilul acestei peregrinări mărturisit de savant scoate în evidenţă o concepţie profund umanistă, un adevărat crez devenit imbold lăuntric al creatorului, la începutul unei îndelungate şi prodigioase cariere puse în slujba umanităţii.

Continuă să citești →

Despre Poeme*, de I. L. Caragiale

de Dan Ionescu

*Studiu apărut în revista „Scrisul Românesc”

Mihai Eminescu vedea lumea furnicar, I. L. Caragiale observă, în mijlocul ei, imaginile apocaliptice ale unor monștri, care sunt „contimporanii mei”. Primul stih este inversul tabloului Strigătul: „Fără de graiuri guri” – aici duce escaladarea egoismului, la a da din gură în zadar sau la a nu mai fi auzit de nimeni din jur. Privirea însăși e întoarsă înspre sine, însă fără a explora adâncimi sufletești sau pentru a certifica existența unor momente de introspecție. E o privire goală. Primul catren configurează portretul unui robot pe care dacă se instalează cabluri și baterii, ar lua-o încet din loc, pe un drum izolat: „Fără de graiuri gure și ochi făr’ de priviri, / Făr’ de mișcare forme, și încă, vai! ce este / Mai sec în astă lume și mai nemernic, țeste / Făr’ de gândiri și inimi lipsite de simțiri!” (Sonet).

Continuă să citești →

DAN IONESCU: „Datina”. Micromonografie, Editura AIUS, Craiova, 2017, 220 p.

Preț: 45 de lei.

Acest studiu constituie o premieră absolută în istoria publicisticii literare românești.

Această lucrare, bazată pe teza de doctorat, Presa literară din Oltenia, reprezintă un studiu de caz: revista severineană „Datina”, extrem de importantă în epocă, dar indispensabilă și pentru contemporaneitatea noastră, pentru valoarea materialelor publicate, dintre care majoritatea își păstrează actualitatea, pentru notorietatea colaboratorilor și, în fine, pentru modul în care s-a situat în tradiționalismul românesc,
unde și-a cucerit un spațiu propriu.

Continuă să citești →

Antonia Bodea: O carte de colecție – Radu Stanca. Evocări și interpretări în evantai

Apărută ca o încununare a unei îndelungate preocupări, chemări și pasiuni privind personalitatea lui Radu Stanca, “poet baladist neîntrecut în literatura română, dramaturg aproape uitat, teatrolog cu viziune reformatoare, eseist rafinat, nu mai puțin actor și regizor ingenios”, noua carte a istoricului literar Anca Sîrghie, intitulată “Evocări și interpretări în evantai” (460 p.), apărută la Editura Technomedia din Sibiu în 2016, vine să completeze vastul documentar dedicat de universitara sibiancă autorului “Horei domnițelor”. După studiul monografic, “Radu Stanca și obsesia Thaliei. Ipostazele omului de teatru” (214 p.), publicat la Editura și Casa de presă Tribuna din Sibiu în 1996, și articole în reviste de specialitate, printr-o extindere a cercetării pe o perioadă îndelungată, mai recent au apărut la Fundația Națională pentru Știință și Artă din București, cartea “Dăltuiri“(330 p.), pe care autoarea a și prefațat-o în 2012, și “Radu Stanca. Profil spiritual”(720 p. ), cu un “Cuvânt înainte” semnat de Acad. Eugen Simion, în 2015. Cele două apariții recente s-au bucurat de competența editorului Marin Diaconu și a istoricului literar Anca Sîrghie, ca îngrijitori de ediție.

Continuă să citești →

“Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil

De curând, cartea scriitoarei Anca Sîrghie intitulată „Lucian Blaga şi ultima lui muză” (Editura Technomedia, Sibiu, 2015), a fost răsplătită cu Premiul “Octavian Goga”, decernat de filiala locală a Uniunii Scriitorilor din România. Volumul reprezintă o încununare fericită a îndelungatului efort de căutări ale istoricului literar, cercetări susţinute de pasiunea deosebită pentru creaţia poetului-filosof născut în Lancrămul Sebeşului. Acest interes s-a accentuat prin împrejurarea pe de o parte dramatică, dar pe de alta fericită pentru oraşul de refugiu al poetului împreună cu Universitatea clujeană” Regele Ferdinand” , Sibiul, din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, căci acolo trecerea lui a lăsat urme bogate. Ca profesoară la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Anca Sîrghie a cercetat opera literară a scriitorului născut în Lancrăm, dar interesul pentru aspecte mai puţin cunoscute ale biografiei lui s-a adâncit atunci când ea a avut prilejul şi privilegiul de-a o cunoaşte pe Elena Daniello, „ultima muză” a poetului, ei fiindu-i închinate poemele inspirate din perioada finală a vieţii. Și nu doar acestea, ci tot ce a zămislit cu mintea sa de scriitor și de filosof.

Continuă să citești →

Dan Ionescu: Presa literară din Oltenia, Ed. AIUS, Craiova, 2017, 220 p.

Preț: 45 de lei

1. Reflectarea jurnalistică a traiului de zi cu zi

În anii douăzeci ai secolului trecut, se scria despre reorganizarea lecturii publice în Franţa: „În jurul fiecărei biblioteci, trebuie să se organizeze cicluri de conferinţe care să trezească gustul de citit în publicul vizitator” (Velicu, 1924, p. 380). Parisul avea „83 de biblioteci populare întreţinute de Primărie. Bucureştiul nu are niciuna. În timpul războiului, lucru curios, numărul cititorilor a fost de două ori mai mare faţă de anii normali. Chiar în acei ani s-a mărit numărul bibliotecilor. Populaţia avea nevoie de o mângâiere, de o uitare, de o încurajare în suferinţă. Sufletul îşi afla sprijin în cărţi, ceea ce n-a fost la noi” (Velicu, 1924, p. 380). Sursa informațiilor o constituie o broșură semnată de Marcel Clavié, cu succes în epocă şi tradusă în limba română.

Continuă să citești →

Dan Ionescu: Presa literară din Oltenia, Ed. AIUS, Craiova, 2017, 220 p.

Preț: 20 de lei

INTRODUCERE

Descoperirea tiparului a perfecţionat comunicarea între cetăţenii diferitelor locuri şi timpuri, îndeosebi prin apariţia presei. Publicaţiile au instituit continuitatea şi periodicitatea transmiterii de informaţii, conectându-i pe cititori într-o mult mai mare măsură la actualitate.

Studiul presei în general reprezintă o componentă a istoriei culturale, tot astfel cum cercetarea celei literare trebuie integrată istoriei literaturii, căci evoluţia literaturii a datorat enorm publicaţiilor specializate.

Continuă să citești →

Istoria Urâtului, acest al doilea volum vine ca o necesitate, în continuarea Istoriei frumuseţii. Probabil ca multi ar respinge o asemenea carte din start, opusul „istoriei frumuseţii“ făcând parte din lucrurile de care suntem mai puţin interesaţi să le cunoaştem. Dar atunci când vom avea răbdarea să ne apropiem de ceea ce canonic iese din sfera frumosului, în funcţie de epoci şi culturi, vom descoperi că simţurile noastre sunt provocate, dorinţa de analiză este stimulată, aşa cum spune Jung, scriind în 1932 despre cartea lui Joyce, Ulysses: „urâtul de astăzi este semnul prevestitor al marilor transformări viitoare“. În jurul noţiunii de „urât“ s-au construit de multe ori cele mai interesante expresii artistice, perioada modernă fiind una provocatoare în toate sensurile.

Continuă să citești →