http://blog.revistaderecenzii.com/

Se poate considera de exemplu ca scoarță a volumului (alias doașcă) scilicet pentru cine nu vrea s-o citească sau ca așa-numit Avant-propos, esprimându-mă franțuzește, ba chiar de capitolul prim al scrierei – daca vom băga bine de seamă. Și să vedeți de ce: Pentru cine nu citește decât titlul unei cărți, partea cea mai interesantă a cărții – adică care l-a in­teresat – e însuși titlul. Pentru cine nu citește decât prologul unei cărți, partea cea mai interesantă e tocmai prologul, pentru că numai pe el l-a citit.

http://blog.revistaderecenzii.com/

Pe podelele reci de cărămidă umedă a temniței se desemna în fâșii crucișate gratiile de fier din fereasta înaltă și boltită, luna ‘nota pe nouri fugitori cari purtau corpul ei de aur. Un singur stâlp alb purta boltirea înaltă a temniței și, răzimată de stâlp , se vedea o figură naltă de femeie, albă ca varul, cu ochii turbați și fixi — ea-și frângea mânile ei în lanțuri și din când în când își netezea părul ei desfăcut, ce cădea pînă la șolduri în vițe și ‘ncovoituri cumplite. La picioarele ei era cadavrul ca de var al unui copil gol pus pe paie — un cadavru slab pe care bătea luna, legat la gât cu o cordeluță roșie. Femeia răzimată de stâlp era atît de albă încât părea o statuă și una cu stâlpul.

Poveste, poveste — da eu nu-s de pe când poveștile — eu sunt de mai încoace, da m-am dus într-o zi la soacră-mea ș’am găsit un sac de povești, și venind a casă l-am scăpat jos și s-o despicat sacul și de-atunci s-o împlut lumea de povești ș’ am învățat și eu una și ț-o spun d-tale.

http://blog.revistaderecenzii.com/

Și iacă-mă pe vârfuri ararea străbătute,
Și unde achilonii locașul lor își pun.
Dar nici o vegetare! A iernelor trecute
Ninsorile, prin râpe, grămezi, grămezi s-adun.

Acum 102 ani (11 noiembrie 1918), Imperiul German şi puterile Antantei semnau Armistiţiul de la Compiègne (Franţa) dintre Aliaţi şi Germania (în cea de-a 11-a oră a celei de-a 11-a zile a lunii a 11-a), acord ce a pus capăt Primului Război Mondial (28 iulie 1914 –11 noiembrie 1918).

Tratatul a fost semnat într-un vagon de tren în pădurea Compiègne şi a intrat în vigoare la ora locală 11.00

http://blog.revistaderecenzii.com/

Jocurile populare românești

Cele mai cunoscute jocuri populare românești, preferate de sătenii de la șes, deal și munte, în toate regiunile țării, sunt:

http://blog.revistaderecenzii.com/

http://blog.revistaderecenzii.com/

A fost odată ca niciodată; că dacă n-ar fi, nu s-ar povesti; de când făcea plopșorul pere și răchita micșunele; de când se băteau urșii în coade; de când se luau de gât lupii cu mieii de se sărutau, înfrățindu-se; de când se potcovea puricele la un picior cu nouăzeci și nouă de oca de fier și s-arunca în slava cerului de ne aducea povești.

http://blog.revistaderecenzii.com/

Eşti doar umbra

Te-aş numi privighetoare peste inimă
Numai să taci, să nu-mi ameţeşti nopţile
Cu aprige şi ademenitoare triluri

Algazy este un bătrân simpatic, știrb, zâmbitor și cu barba rasă și mătăsoasă, frumos așezată pe un grătar înșurupat sub bărbie și împrejmuit cu sârmă ghimpată…