Aurel Rău: Darul adus de fiecare zi

de Ştefan Vlăduţescu

Ceea ce a făcut dintotdeauna valoarea expresiv-estetică a liricii lui Aurel Rău este remarcabila capacitate de a găsi suavitatea, mlădierea, fragilitatea şi foşnirea temporală a lucrurilor şi stărilor, a fiinţelor şi obiectelor. Categoria timpului (prin formele sale: momentul, intervalul, clipa, ritmul, ciclul, anotimpul, anul, veacul, mileniul etc.) şi modul în care existentul se situează în timp alcătuiesc, în rezonanţă cu întreaga operă, armătura antologiei „Optzeci de poezii” (Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2010).

Continuă să citești →

Constantin Stan: Mai departe … şi mai încet

                                                                           de Ştefan Vlăduţescu

Cartea lui Constantin Stan, „Trăieşte şi mergi mai departe”, (Piteşti, Editura Pământul, 2009), este romanul elegant şi rapid al unei iubiri în viteză care moare în timp ce se naşte. Ţesătura epică se constituie cu prioritate pe o armătură erotică. O poveste de iubire interculturală alcătuieşte scenariul fundamental. În acest cadru generic sunt apoi convocate teme privind formula existenţială, raportul corp-minte, rolul morţii în trăirea vieţii ca aprigă supravieţuire, rostul-sensul lumii, evaziunea în timp şi spaţiu, cunoaşterea.

Continuă să citești →

Robert Radu Hervian: Spirit şi comunicare

de Ştefan Vlăduţescu

Prin cartea „Un portret al Americii în 21 de corespondenţe” (Bucureşti, Editura Hasefer, 2011), Robert Radu Hervian ne propune o imagine comprehensivă a spiritului american. Radiografia are loc prin intermediul a 21 de reportaje analitic-meditative. Acestea au fost scrise şi publicate în revista de limba română „Minimum”, din Israel, între mai 2004 şi aprilie 2010. Ele pornesc de la întâmplări, evenimente istorice, observaţii sau constatări şi se ridică la reflecţii revelatoare în legătură cu specificul conduitei, comportamentului şi existenţei americanilor. Foiletoanele ne ajută să înţelegem Statele Unite ale Americii.

Continuă să citești →

Nicolae Manolescu şi Eugen Negrici: Argumente ontologice hard pentru actualitatea  şi perpetuarea istoriei literare

                                                                                              de Ştefan VLĂDUŢESCU

I. Actualitatea şi perpetuarea istoriei literare constituie o derivată delicată a problemei aporetice a posibilităţii istoriei literare. Termenii ontologici fundamentali în care, în mod implicit, tema eventualei „inactualităţi” se formulează astăzi sunt exact cei în care îşi turnau interogaţia, în deceniile 4, 5 şi 6 ale secolului trecut, George Călinescu şi René Wellek. Datele de care trebuie să dea riguros seamă, în zilele noastre, proiectul unei istorii literare valide sunt, însă, altele. „În realitate, arăta George Călinescu în «Tehnica criticii şi a istoriei literare», critică şi istorie sunt două înfăţişări ale criticii în înţelesul cel mai larg. Este cu putinţă să faci critică curată fără proiecţie istorică, cu toate că adevărata critică de valoare conţine implicit o determinaţiune istorică, dar nu e cu putinţă să faci istorie literară fără examen critic. (…)

Continuă să citești →

Felicia Gherghina: Formula existenţială a femeii în proza lui Mircea Eliade

                                                                                     de Ştefan Vlăduţescu

Pentru a înţelege mai bine lumea, spiritul cogitativ şi creator o organizează în grupe, în serii, în scheme, în configuraţii, în forme. Eul cunoscător caută modelul, pattern-ul. Este un demers ontologic fundamental: ordonarea lumii în concepte şi categorii. Prima formă de aducere în cadrul unei ontologii o reprezintă taxonomia, clasificarea. Când este vorba de hermeneutica literară, taxonomia poartă numele de tipologie. Din această perspectivă, cartea profesoarei Felicia Gherghina, „Tipologia feminină în opera literară a lui Mircea Eliade”, Craiova, Scrisul Românesc Fundaţia-Editura, 2007, este o admirabilă ontologie critică.

Continuă să citești →

Scriind cu sufletul în vis

de Theodor Damian

Daniela Gifu scrie cu primăvara în suflet, cu sufletul în vis şi cu visul ca un soare răsărind şi asfinţind ca în zilele facerii lumii.
Volumul Păcatul neliniştii este expresia unui „dor purtat în suflet o vreme-ndelungată”, care „oricât l-ar paşte moartea nu moare niciodată”, cum ar zice Victor Eftimiu, dor ce se manifestă atât în căutarea firească a împlinirii prin iubire, cât şi într-o generală stare de graţie şi gratitudine faţă de Dumnezeu pentru darul iubirii născător de fiinţă nouă în adâncul fiinţei iubitoare.

Continuă să citești →

Păcatul neliniștii (lirică), de Daniela Gifu, Editura Eikon, Cluj – Napoca, 2012, 110 p.; Ediție bilingvă (română / franceză), cu o Prefață semnată de Theodor Damian.

Jean Băileşteanu: Jurnal de caractere şi stiluri existenţiale

de Ştefan Vlăduţescu

Remarcabila înzestrare de povestitor a prozatorului Jean Băileşteanu se face vizibilă şi în încercările la care este supus oricine se încumetă să-şi înscrie mesajul într-un format literar ambiguu precum jurnalul. „Viaţa ca o … paradă” (Craiova, Editura Autograf MJM, 2010, vol. II), scriere ce pe drept cuvânt se autodefineşte ca „Jurnal de scriitor sub dictatură”, aduce în convergenţă două convenţii ale discursului literar.

Continuă să citești →

Ilie Sălceanu: Orientul nostru din Occident

de Ştefan Vlăduţescu

În limitele şi pe coordonatele auctoriale fixate generic în primul volum al unei trilogii, „Ada Kaleh. Roman de dragoste” (2008), în cel de-al doilea, intitulat „Gelin. Mireasa din Ada Kaleh” (Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2010), se continuă imersia în imaginarul Ada Kaleh-ului ca insulă de Orient în Occident. Totodată, se dezvoltă o similitudine generatoare de sens: şi insulele mor. Tragedia insulelor este, înainte de toate, o tragedie a oamenilor Prin suferinţa, nostalgia, melancolia, tristeţea şi amărăciunea oamenilor se manifestă neputinţa insulelor.

Continuă să citești →