Mesajul în comunicarea filozofică
de Ştefan Vlăduţescu
Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduţescu, 2007, p. 51 şi p. 211) şi, în plus, cu filosofema mesajului şi cu cea a comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate.
„Vasile Pârvan – istoriosof”
de Ştefan Vlăduţescu
După cum o dovadă de echilibru pentru individ este constituită de întoarcerea spre sine, tot astfel echilibrul-normalitatea unei culturi se probează prin atenţia acordată valorilor trecutului, prin păstrarea în instanţa cognitivă a axelor tradiţiei. Vasile Pârvan este unul dintre momentele culturii române şi, în acelaşi timp, un monument al tradiţiei istorice. Savantului născut în fostul judeţ Tecuci i-a fost consacrată ediţia din 2008 a colocviilor ce se desfăşoară anual în noiembrie la Casa de Cultură din Tecuci şi care poartă numele filosofului Ion Petrovici. Remarcabila manifestare din urmă cu un an s-a concretizat într-o însumare de comunicări care accede acum la lumea tiparului sub coordonarea profesorilor Adrian Michiduţă şi Viorel Burlacu („Vasile Pârvan – istoriosof”, Tecuci, Editura Centrului Cultural „Dunărea de Jos”, 2009). Toate cele nouă intervenţii reprezintă valoroase puncte de vedere în dezbaterea de idei contemporană.
Invitaţie – Evenimente editoriale
Joi, 31 ianuarie 2013, ora 18.00 la Librăria TAFRALI (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Corpul A, parter), va avea loc lansarea ultimelor apariţii din colecţia «Observatorul social» a Editurii Universităţii, precum şi a unui volum bilingv de versuri apărut la Editura EIKON din Cluj-Napoca (autoare Daniela GIFU).
Despre calităţile umane: Nu e de ajuns să ai mari calităţi; trebuie să ştii cum să le foloseşti cu rost. Lucian Blaga
Prin calități umane, înțeleg prezența unor sentimente ca mila, toleranța, dragostea pentru semeni.
Eugen Ionescu : “Sub semnul întrebării” – Note de lectură (III)
de Liviu Florian Jianu
“Criza a început de multă vreme. Cultura şi-a accelerat poate decandenţa începând din secolul al XVII-lea. Ea a devenit din ce în ce mai umanizantă, în loc să fie spiritualistă. Pe chipurile sculpturilor din catedrale sunt surâsuri de sfinţi, de îngeri şi de arhangheli. Nu mai ştim să le privim. Oamenii se răsucesc în cuşca lor care este planeta, pentru că au uitat că pot privi cerul. Cum să trăieşti, cum să trăieşti bine, cum să posezi lumea, cum să te bucuri de ea, cum să te îmbuibi, cum oare să produci obiecte demne de a fi iubite, instrumente ale plăcerii noastre, cum să te bucuri continuu fără să ţii seama de ceilalţi, refuzându-le bucuria sau fără să-ţi pui măcar problema fericirii sau nefericirii celorlalţi, cum să industrializezi umanitatea până la saturaţie? “ (Eugen Ionescu, pag. 69)
Ştefan Vlăduţescu : The magic of communication
by Mirela Teodorescu
Having published many books in this field, and with an excellent CV, Ştefan Vlăduţescu is an expert on communication, an expert fascinated by the diversity of elements interwined here such as notions of: sociology, psychology, philosophy, philology, journalism, public relations, IT, mathematics. He crafts these concepts very skillfully in his volume „Concepts and notions of communication and the theory of the message”. (Craiova, Editura Sitech, 2009).
Noi resurse poetice ale reveriei / New poetical resources of the reverie
de Ştefan Vlăduţescu
The article refers at the book Dan Ionescu, Vis visus or the force of the dream (Craiova, Editura Scrisul Românesc, 2008).
Remember: Teatru la microfon
(Ion Calion, Pe culmi şi mai jos, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012)
de Daniela Gîfu
O scurtă istorisire despre parcursul teatrului radiofonic la Târgu-Mureş o regăsim în cel de-al treilea volum apărut în colecţia Teatru de buzunar, semnat de Ion Calion, Pe culmi şi mai jos, iniţiat la celebrarea a 50 de ani de teatru românesc la Târgu-Mureş, „un loc privilegiat”, cum îl caracteriza regizorul Radu Penciulescu[1]. Volum dedicat colaborării secţiei române a Teatrului Naţional Târgu-Mureş cu Studioul de radio din acelaşi oraş. Împreună cu omul de radio Ion Calion, tolăniţi pe o canapea, ascultăm una sau poate toate cele doisprezece lucrări radiofonice[2], graţie inspiratei idei de a ataşa cărţii de faţă un CD cu acestea.
Tema nr. 3. Despre bunătate: Bun cu adevărat e numai acela care nu lasă a se săvârşi răul împrejurul lui. Adevărata bunătate e vitează. Nicolae Iorga
Un popor ca al nostru de multe ori dă impresia că este prea tolerant.
Bunătatea a preocupat pe gânditori încă din Antichitate. De exemplu, Aristotel a încercat o definiţie a ei, socotind-o în cele din urmă, pronie.
Fundamentele sincretismului literarului cu filosoficul de Ştefan Vlăduţescu
Sincretismul este o întâlnire. În mare parte, el se instaurează ca surpriză. Aduce la un loc, fără avertizare, două elemente paradigmatice, autonome. Am zice că sincretismul este o întâlnire surprinzătoare şi nemeritată. Obiectiv, situaţia de sincretism constă într-o întrevedere neanunţată întrre două sau mai multe modalităţi ale gândirii, între două sau mai multe forme de exprimare, între două sau mai multe stiluri, între două sau mai multe registre.