Persuasiune și interpretare la I. L. Caragiale   

de Ștefan Vlăduțescu

1. Scena în care Ipingescu şi Jupân Dumitrache citesc şi interpretează articolul „Republica şi Reacţiunea sau Venitorele şi Trecutul” (publicat de Rică Venturiano în ziarul „Vocea patriotului naţionale”) este printre cele mai valoroase secvenţe ale teatrului românesc. Comicul generat este unul cu un suport artistic şi expresiv, emoţional şi computaţional complex. Ipoteza noastră critică explicativă este că mecanismul rizibilului survine din interpretarea defectuoasă a unei persuasiuni efective sugerate de discursul de incitare la acţiune. Tema este una politică: opoziţia trebuie să accepte sufragiul universal. În conformitate  cu constituţia, toţi cetăţenii au drept de vot. Ideea indusă este că, în pofida opiniei reacţionarilor, Constituţia trebuie aplicată. Argumentele sunt trei: poporul doreşte acest lucru, opinia publică se pronunţă în acest sens, iar un progres veritabil nu se poate înregistra decât prin accesul la vot al tuturor.

Continuă să citești →

George Stanca: Stiluri existenţiale

                                                                                                       de Ştefan Vlăduţescu

Din fericire pentru destinul lumii, cărţile nu ascultă de poetica explicită a autorilor. Nu numai că ele fac ce vor cu lectorii, dar fac acelaşi lucru cu creatorii lor. Ca o evidenţă irepresibilă identificăm această situaţie în cazul cărţii lui George Stanca, „Epistolar” (Bucureşti, Editura Adevărul Holding, 2011).

Continuă să citești →

Emilia Dănescu, “Recurs la memoria nopţii”, ed. Singur, 2012

 de Constantin P. Popescu

Un nou volum de versuri cu rimă, o altă carte a editurii Singur, purtând nr. 26 în cadrul programului Întoarcerea poetului risipitor, îngrijit şi susţinut de Ştefan Doru Dăncuş, poartă paşii cititorului pe drumul sufletesc al unei poete – Emilia Dănescu – ce se află la a doua experienţă editorială, după volumul de debut, Zestrea toamnei. Un drum, intitulat Recurs la memoria nopţii, descoperit din trăiri înţelese, exprimate poetic spre dăruire, împărtăşire dintr-un prea-plin care îşi cere dreptul la viaţă. Poeziile Emiliei Dănescu sunt ambrozii întru veşnicie (pag. 8, Cânt), chemări ale dragostei în perpetua tânjire către fiinţa iubită, recreată poetic astfel.

Continuă să citești →

Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii

de Ştefan Vlăduţescu

„Prin „Imnurile fătărniciei” (Craiova, Editura Contrafort, 2010), Liviu-Florian Jianu probează o vocatie poetică aparte, manifestată ca interiorizare a lumii pe coordonatele unui lirism meditativ. Temele sale predilecte sunt orientate pe două directii: evenimente ale vietii cotidiene (moartea tatălui, un Mos Crăciun pentru fiica sa Marina, „8 martie”, aniversări si anotimpuri) sau evenimente gnoseologice, existentiale ori moral-religioase (răspunsul si întrebarea, darul, moartea unui poet, timpul si sufletul, singurătatea, drumul).

Continuă să citești →

Liviu Jianu: Exerciţii de proză cugetată

de Ştefan Vlăduţescu

“Există fapte şi oameni care în particular n-au nimic care să atragă ca inspiraţie epică. Totuşi, un spirit ce lecturează cotidianul cu o privire scrutătoare, sub aparenţa de platitudine şi în cuprinsul banalităţii, găseşte semnificaţii desfătătoare. Acestea sunt coordonatele universului epic al cărţii de proze scurte „Lumea are cele mai bune intenţii!” (Craiova, Editura Contrafort, 2008) de Liviu Jianu.

Continuă să citești →

Soiuri de pește pescuit de Mihail SADOVEANU

(Serial de Dan Ionescu)

1. Împrejurarea: la Prut. „Acolo zăpușeala lui iulie a scăzut deodată și-n sălciile bătrâne cântă grangurii. (…) S-aude și mierla, și pupăza și huruitul tainic al turturelelor. Și-ntre maluri bătrâne curge Prutul cenușiu, pe lângă aceleași îngrămădiri de bolovani, pe sub același pod vechi de fier, printre aceleași zăvoaie. (…) Deodată a apărut aproape, pe o rămurică, la marginea apei, pescărelul colorat. Stă neclintit, așteptând ca și noi. Coada i-i scurtă și neglijată, însă pliscul lung, tare și îngrijit fasonat. Și atitudinea gânditoare, gravă și netrebnică, ca și a noastră. (…) Trag fără grabă, cum m-au învățat bătrânii, ș-aduc la fața apei un mihalț”. (Mihail Sadoveanu, Pescuitul cu undița)

2. Soiul: MIHÁLȚ, mihalți, s. m. Pește răpitor de râu, în formă de fus, acoperit cu solzi mărunți de culoare brună-verzuie și având în vârful mandibulei un mic fir alungit; mântuș (Lota lota). – Et. nec. Sursa: DEX ’98 |

MIHÁLȚ ~i m. Pește dulcicol răpitor, de talie mare, cu cap mare și turtit, având corp alungit acoperit cu solzi mărunți, galben-verzui. /Orig. nec. Sursa: NODEX |

Iosif Brucăr: Elementele de actualitate ale filosofiei lui Iosif Brucăr

                                                                                              de Ştefan Vlăduţescu

I. În cadrul amplului şi admirabilului său proiect de aducere la cunoştinţa publicului a filosofilor români, dr. Adrian Michiduţă editează volumul „Filosoful Iosif Brucăr. Contribuţii bibliografice şi documentare” (Craiova, Editura Aius, 2010). În conexiune cu demersurile unor specialişti precum Marin Diaconu („Istoria limbajului filosofic românesc”, 2002) şi Ştefan Dominic Georgescu („Fenomenologia şi istoriografia filosofiei de Iosif Brucăr”, 2006), avertismentul care deschide scrierea ni-l prezintă pe filosof explorând variate secţiuni ale filosofiei. Adrian Michiduţă accentuează: „preocupările sale filosofice au îmbrăţişat un evantai larg de domenii ale filosofiei: istoriografie, metafizică, meontologie, cosmologie, gnoseologie, antropologie, axiologie, logică şi psihologie”.

Continuă să citești →

Pulberi de stele

din pricină de ochi şi lacrimă

 Motto:

                        „Locuiesc într-o copilărie târzie,

                        Veşnicia mă ţine de mână,

                        Scrijelesc cuvinte şi semne pe hârtie

                        Şi memoria nopţii le-adună.”

(Emilia Dănescu-Recurs la memoria nopţii)

De la volumul de debut Zestrea toamnei – versuri, Editura Singur, Târgovişte, publicat în anul 2011 şi până la Recurs la memoria nopţii, cel de-al doilea volum de poezii care apare sub egida aceleiaşi prestigioase edituri într-un proiect iniţiat şi coordonat de Ştefan Doru Dăncuş, intitulat Întoarcerea poetului risipitor, Emilia Dănescu pune măsură şi, cumva, o altă rânduială în tipare, a timpului niciodată destul, mobilându-l şi înnobilându-l cu propriile-i trăiri.

Continuă să citești →

Toronto – Celebrarea Anului Nou

de Milena Munteanu

Deşi avusesem o invitaţie la Ottawa de Revelion, la o familie de Craioveni, am stat aproape de casă, în Toronto. Ne gândisem să tragem o fuga la ski pentru o zi două, dar n-am fost aşa curajoşi, mai ales că băieţii mei au fost răciţi. Am fost însă suficient de vitezi să mergem, ca niciodată, downtown, în centrul oraşului, să simţim vibraţia schimbării anului în piaţa publică. Primisem de la orchestra simfonică, de la abonamentele mele anuale la concerte, un certificat pentru un restaurant, care expira pe 31 decembrie… aşa că am mers să-l folosim.

Continuă să citești →

Carte cu verb

de Dan Ionescu

Îngerii de la casa morarului (roman), de Ion. R. Popa, Editura MJM, Craiova, 2011, 310 p.

Cel puțin ca spațiu în conexiune cu precedentul (Întâlnirea de la casa morarului), romanul de față: Îngerii de la casa morarului propune dimensiuni noi ale felului în care o poveste de dragoste poate continua sau are prerogative să-și afle rădăcina în solul prosper al credinței creștine, că există viață și după extincție. Desigur, titlul e despre doi tineri atât de inocenți în relația lor, încât apelativul îngeri le e cel mai potrivit. Între ei și lume există mult romantism. Bildungsromanul se ilustrează prin destinul lui Cosmin Buzatu care spre devenirea ca om trece prin multe, cumva, de la fundul prăpastiei spre vârful modelelor de omenie.

Continuă să citești →