https://blog.revistaderecenzii.com
Vedere din Thasos
Răspunde
Calendarul zilei
https://blog.revistaderecenzii.com
1501 – Michelangelo a început lucrul la statuia lui David.
1541 – După trei ani de exil, Jean Calvin s-a întors la Geneva pentru a reforma biserica sub corpul unei doctrine cunoscute sub numele de calvinism.
1584 – În Spania, a fost finalizată construcția mănăstirii El Escorial, cea mai mare clădire a Renașterii.
Continuă să citeștiAmurg în deltă – Ion Pillat
https://blog.revistaderecenzii.com
Cât vezi cu ochiul, verde, păpurişul
Se-ndoaie-n vântul serii, foşnitor.
Din când în când şi-arată luminişul
Un ochi de apă moartă. Un cocor
Cu aripa deschisă se ridică
Din stuf, sfâşietor de trist scâncind,
Sau cai tătari, dând roată fără frică,
Sălbăticiţi, nechează pe un grind.
Amurgu-mbracă Delta toată-n aur
Cu turla unui sat lipovenesc,
Dar umbrele ostroavelor de plaur
Albastrul cenuşiu îl împânzesc.
Vaporul taie noaptea şoptitoare,
Şi valul ce se-ntunecă-ntr-una,
Când cele cinci coline cresc în zare,
De aur vânat cum e pruna.
Limite de Max Blecher
https://blog.revistaderecenzii.com
I
Principiile furtului și cele ale proprietății sunt aceleași, o știm cu toții.
Procedeurile diferă însă printr-un acord reciproc, iată ce ignorăm.
Idealul proletarului este de a deveni burghez.
II
Detest amabilitatea ce ne-o acordă anumite persoane în virtutea faptului că am asistat la o gafa ce-au făcut-o cândva.
Scara prostiei trece prin toate capetele; privirile o coboară.
Instinctul de conservare e starea cea mai pură, însă cea mai agresivă, a prostiei.
Idealismul omului de știință constă în credința unor necesități ignorate. E egoismul lui justificator și orgoliul lui social.
Omul de știință: a-și calcula iluziile.
Continuă să citeștiAmerica și românii din America/8. Capitalele trecutului de Nicolae Iorga
https://blog.revistaderecenzii.com
VIII.
CAPITALELE TRECUTULUI
1. Gettysburg.
La ieșire trecem din nou în fața fabricilor care storc vlaga omenilor noștri: Indiana Harbour, Gary, cu frumoasa gară, de unde pleacă strada principală cu clădirile de căpetenie, zidiri de piatră în stil european. Fabrica de ciment se laudă cu 175.000 de saci producție pe zi. Pe urmă iarăși pădure, sprintenă pădure bine îngrijită. Câmpia de hrană, ferma cu turnulețul ei de petrol și-au reluat stăpânirea ca și cum n’ar fi alături infernul fabricelor și afacerilor. Numai păduricea și calmele ape ale unui lac de argint înviorează monotona strecurare a căsuțelor de muncă. Ici și colo doar câte o fabrică își clocește căsuțele improvisate ale muncitorilor. In seara cenușie, tristă, fără un semn de primăvară, miriștile, în fundul zărilor, ard pentru a curăți câmpul.
Continuă să citeștiInformații culturale
https://blog.revistaderecenzii.com
* Brașov: Biserica Evanghelică C. A. din România – Parohia Brașov organizează cea de-a 73-a ediție a sezonului estival Organ Nights, și alte 15 concerte extraordinare care vor avea loc în Biserica Neagră în perioada 13 mai – 18 octombrie. Publicul va avea ocazia să participe la încă 14 concerte extraordinare, care vor include lucrări deosebite la vioară, orgă, flaut, lăută, harpă, violoncel, chitară clasică, și interpretări corale, oferind o diversitate muzicală atractivă pentru toți iubitorii de muzică sacră.
Continuă să citeștiCulori pe cer…
Calendarul zilei
https://blog.revistaderecenzii.com
1609 – Exploratorul englez Henry Hudson a început să exploreze râul Hudson, punând bazele colonizării olandeze a regiunii actualului stat New York.
1920 – Steagul olimpic cu cinci inele a fost folosit pentru prima date la Jocurile Olimpice de vară de la Anvers.
Continuă să citeștiSătul de lucru de Mihai Eminescu
https://blog.revistaderecenzii.com
Sătul de lucru caut noaptea patul,
Dar al meu suflet un drumeț se face
Și pe când trupul doarme-ntins în pace,
Pe-a tale urme l-au împins păcatul.
E noapte neagră-n ochi-mi, totul tace,
Dar mintea-mi vede genele holbate;
Ca și un orb mă simt în întuneric
Și totuși înainte-mi zi se face.
Don Jazz de Max Blecher
https://blog.revistaderecenzii.com
Adevăratul lui nume nu i-l știam nici eu. Don Jazz era, evident, o poreclă.
Don Jazz era spaniolul înalt și negricios care venea in sala de mâncare a bolnavilor după fiecare masă și ne povestea despre spectacolele de music-hall din Paris lucruri extraordinare sau ne arăta vreo batistă de-o cumpărase, „Tres bon marche, n’est-ce pas?”, înainte cu o zi.
Întâia oară când a venit ne-a vorbit de Buenos Aires unde profesa avocatura. Ne-a spus multe lucruri ce le cunoșteam din cărți:
Continuă să citești