Șase țări la spectacolul Eurovision al naturii- România reprezentată de Munții Țarcu- duminică, în direct la TVR3

Spectacolul naturii la Eurovision – cu transmisiuni live din şase ţări

Duminica aceasta, România arată întregii Europe, în direct, sălbăticia din Munţii Ţarcu

 

Duminică, 6 mai, de la ora 19.00, la TVR 3 intrăm cu Natura în direct  – din cele mai îndepărtate colţuri ale Europei, prin intermediul unui program internaţional. În premieră, programul EBU (Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune) Natura în direct  este transmis în simultan şi în direct, din mai multe locaţii de-a lungul a şase ţări şi va fi oferit tuturor celorlalte ţări membre.

 

Continuă să citești →

Mircea Băduț: Întoarcerea perenă. Proză scurtă

Mircea Băduț: Întoarcerea perenă, Editura Europress București

«…interesant este şi felul în care [autorul] îi imaginează distinctiv pe cei doi apostoli ai lui Copernic, prin diferenţierea pe care o simţim din monologurile lor. Giordano se exprimă mai mereu la persoana întâi, are judecăţi mai fruste, este mai impulsiv, pe când Galileo are fraza gândurilor mai lungă, mai abstractă, cu dese relativizări. Simţim astfel că nu e doar o diferenţă de vârstă, ci şi de temperament, de educaţie. Giordano trăieşte intens, din chiar mijlocul lucrurilor, pe când Galileo se vede mai adesea deasupra lor, deşi cam acelaşi lucrul le frământă amândorura destinul în aventura de susţinere a unei idei ce parcă desăvârşea, pe tărâm ştiinţific şi filosofic,Renaşterea.»
 

Continuă să citești →

Ultima carte a lui Jean Băileșteanu (1951 – 2018). Cronică*, de Dan Ionescu

 

 *Cronică apărută în revista „Luceafărul de dimineață”, Nr. 4 / 2018

            Viața ca o… paradă – Jurnal de scriitor sub dictatură – ediție completă în cinci volume, roman memorialistic (Editura Autograf MJM, Craiova, 2017), de Jean Băileșteanu este un best-seller în sensul cel mai profund, elaborat de-a lungul a patru ani. Titlul, care poate fi interpretat ca o parafrazare a cărții lui Marin Preda, trimite la conceptul shakespearian, preluat și de Eminescu, lumea ca teatru, observată, dintr-un colț stând în sine, de către scriitor. În cazul lui Marin Preda, denumirea făcea aluzie la existența unor personaje dornice să ia viața în piept, să se arunce asupra ei, ca asupra unei prăzi.

Continuă să citești →