Prin vasta și remarcabila sa operă științifică și literară, Dimitrie Cantemir se afirmă ca o personalitate a Renașterii noastre. G. Călinescu l-a comparat cu Lorenzo de Medici.
A fost domn al Moldovei, în 1691, apoi, în 1710 – 1711. În urma luptei cu turcii de la Stănilești, pe Prut, a fost nevoit să se refugieze în Rusia lui Petru cel Mare. Este primul savant român, membru al Academiei din Berlin, iar în Diploma care i s-a conferit, se specifică: „Prin adeziunea sa, societatea noastră a dobândit o nouă strălucire și o podoabă neîntrecută”. La Academie, avea colegi pe geograful Humboldt și pe filosoful Leibniz.
Operele marilor cronicarilor au fost tipărite abia la jumătatea secolului al XVIII-lea de către Mihail Kogălniceanu, în Moldova, iar în Ţara Românească, de Nicolae Bălcescu. Pentru istoria limbii române, cronicile reprezintă un nivel superior de utilizare a limbii, în comparaţie cu textele religioase care au fost tipărite în vremea elaborării lor (cărţile mitropoliţilor).
Joi, 3 octombrie 2013
Muzeul de Artă, Sala Oglinzilor – orele 12 au avut loc
COLOCVIILE „SCRISUL ROMÂNESC“ – 2013
Tema: Limba română şi mass-media
Au participat: academicieni, profesori universitari şi din învăţământul preuniversitar, critici şi istorici literari, scriitori, directori şi redactori şefi de reviste culturale din ţară şi din străinătate (Florea Firan, Ovidiu Ghidirmic, Gabriel Coşoveanu, Constantin M. Popa, Adrian Cioroianu, Doru Dinu Glăvan, Augustina, Constantinescu, Daniela Tarniţă, Mihai Duţescu, Ioan Lascu, Marian Victor Buciu, Dumitru Radu Popescu, Nicolae Panea, Mihai Ene, George Stanca, Maria Tronea, Dumitru Radu Popa, Dan Ionescu, Carmen Firan, Adrian Sângeorzan, Mircea Pospai, Gabriela Rusu-Păsărin, Felicia Burdescu, Aloisia Şorop, Florentina Anghel, Mihaela Chiriţescu, Sorana Georgescu-Gorjan, Cecilia Căpăţînă, Ion Parhon, Paul Aretzu, Ştefan Vlăduţescu, Viorel Forţan, Geo Constantinescu, Florin Rogneanu etc.).
O abordare modernă, dinamică și interdisciplinară a istoriei umanității.
Mirela Teodorescu
Uneori cuvintele se transformă în fapte. Mărturisirile în literatură. Imaginile în artă. Timpul în istorie…
Structurată, după cum îi arată şi titlul, cronologic, Cronica ilustrată a omenirii acoperă o perioadă istorică, în sensul larg al termenului, de aproximativ şapte milioane de ani. De la primele apariţii sporadice ale hominizilor până în epoca modernă şi contemporană. Concepută şi realizată de un grup de specialişti germani, şi bucurându-se de consultanţa de specialitate a unor cercetători cu reputaţie, Cronica Ilustrată a omenirii este o lucrare de referinţă de cea mai mare utilitate pentru un public extrem de larg, doritor să poată verifica rapid o informaţie sau, dimpotrivă, să îşi dedice un timp mai îndelungat lărgirii cunoştinţelor de cultură generală.
Philip Kotler: Managementul marketingului
Philip Kotler este fondatorul „managementului marketingului” modern, profesor de marketing internațional la Școala Superioară de Management J. L. Kellogg, din cadrul Universității din Northwestern, SUA. Este licențiat în economie al Universității din Chicago și doctor în economie la Institutul de tehnologie din Massachusetts. Philip Kotler este inventatorul celor “4P” în Marketing (care acum au devenit cei “7P”) precum şi inventatorul conceptului de “Marketing Social” şi este implicat în cercetarea şi dezvoltarea marketing-ului de peste 55 de ani. Profesorul Kotler este autorul lucrării “Marketing Management”, acum la cea de a XIII-a ediţie – cel mai utilizat manual de marketing în universităţile de afaceri din întreaga lume. Kotler este unicul „triplu” câștigător al premiului Alpha Kappa Psi (AKP) pentru cel mai bun articol al anului apărut în revista Journal of Marketing. Începând cu anul 1998, Philip Kotler se află printre Top 50 guru în afaceri la nivel mondial, iar în anul 2008 şi 2009 Profesorul Kotler a fost clasat în primii 10 Guru în Afaceri din lume.
Universitarul Ioan David dovedește mereu pasiune superioară pentru presă, fie cu prilejul unor simpozioane naționale sau internaționale, fie în cărți precum Presă și cultură ori în cea mai recentă, Presa românească din Banat (Editura Augusta, Timișoara). Presa românească din Banat este urmărită după cum observăm din subtitlu, de la începuturi până în 1918.
Scrisul Românesc: Colocvii, 2013.
În zilele de 3-4 octombrie a.c., au loc, sub conducerea Prof. univ. dr Florea Firan, Directorul Editurii și Revistei „Scrisul Românesc”,Colocviile Scrisul Românesc, conform programului atașat.
Nichita Stănescu, apreciat de Al. Piru „cel mai de seamă poet contemporan”, a debutat editorial în anul 1960, cu volumul Sensul iubirii, dar volumul care îl anunță drept un poet profund, este O viziune a sentimentelor, din 1964.
Lirica lui Nichita îmbină organic conceptele cu sentimentele, ceea ce critica literară a numit „sensibilizarea conceptelor”. Poetul își propune să ducă la capăt o osmoză între sentimente, gânduri și cuvinte, între interiorul sufletesc și realitatea exterioară, așa cum se exprimă în Ars poetica: „Îmi învățam cuvintele / să iubească / le arătam inima / și nu mă lăsam până când silabele lor / Nu începeau să bată”. Noțiunea de timp e intuită de poet ca o fugă permanentă, fără destinație, ca o proiecție himerică a ultimei vârste, fără trecut și durată: „Noi, locuitorii acestei secunde, / Suntem un vis de noapte zvelt”.