I. Succesul primei ediţii a cărţii profesorului George Cristian Maior, ”Noul aliat. Regândirea politicii de apărare a României la începutul secolului XXI” (Bucureşti, Editura Rao, 2009), a determinat publicarea, la aceeaşi editură, a ediţiei a doua, adăugită (2012). Celor şase capitole (compuse din articole, studii, conferinţe şi analize de securitate elaborate între 2001 şi 2006) le-a fost adăugat un capitol despre apărarea antirachetă.
În volumul O viziune a sentimentelor, există două poeme definitorii pentru lirica lui Nichita Stănescu, anume: Cântec și Poveste sentimentală. În opera lui, figurează mai multe poeme cu acest titlu. Poemul despre care discutăm este un Cântec de dragoste, dragostea constituind misterul existenței. Poemul se compune din patru secvențe. În prima, se vorbește despre fericirea „din lăuntrul meu” care este „mereu dureroasă, minunată mereu”. Ar părea un paradox că iubirea e în același timp și dureroasă dar și minunată. Și Mihai Eminescu amintea de iubire ca „farmec dureros”, de „dulce minune” pentru că iubirea, așa cum o concep Mihai Eminescu și Nichita Stănescu apoi copleșește simțurile umane, devenind astfel dureroasă. Fără această durere nu ar exista viața autentică.
Nichita Stănescu, apreciat de Al. Piru „cel mai de seamă poet contemporan”, a debutat editorial în anul 1960, cu volumul Sensul iubirii, dar volumul care îl anunță drept un poet profund, este O viziune a sentimentelor, din 1964.
Lucian Blaga reprezintă o fericită întrupare a poetului de geniu cât şi a filosofului format la şcoala filosofică germană postkantiană, deşi Blaga susţinea că „ar fi greşit să mi se spună poet filosof, precum şi filosof poet”. În anii debutului, 1919, Blaga se afirmă ca filosof cu volumul de eseuri Pietre pentru templul meu, dar şi ca poet, prin vol. Poemele luminii, la a cărui apariţie, Tudor Vianu scria: „Bucuria Unirii nu putea veni singură. Iată că a venit şi Blaga”.
Trilogia culturii cuprinde trei lucrări:
Cultura în general, este un mijloc de cunoaştere pentru Blaga şi elementul definitoriu al culturii este stilul (matricea stilistică) determinat de o serie de factori precum: orizontul spaţial, cel temporal, valoarea culturii.
El deosebeşte cultura satului – minoră, de cea a oraşului, majoră, cu
precizarea următoare: cultura satului este fundamentul culturii oraşului.
S-a întâmplat astăzi…
1802 – S-a născut Alexandre Dumas, renumitul scriitor francez.
1864 – S-a născut scriitorul german Frank Wedekind.
1977 – A murit Emil Botta, poet, prozator, actor. Continuă să citești
Florin C. Stan, Situaţia evreilor din România între anii 1940 -1944, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2013, 536 p. Preț: 450 de lei.
Şeful Secţiei de istorie din cadrul Muzeului Marinei Române (MMR), dr Florin C. Stan, prezintă Situaţia evreilor din România între anii 1940-1944, volum apărut recent, la Editura „Argonaut”. Despre acest volum, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu a scris: „Această carte este o istorie a unei perioade extrem de grele din istoria noastră, scrisă fără ură şi părtinire, pur şi simplu din respect pentru adevăr”.
S-a întâmplat astăzi…
1888 – S-a născut scriitorul Raymond Chandler, întemeietorul romanului polițist modern american. Primul său roman, The Big Sleep (Somnul de veci), apărut în 1939, i-a adus succesul ce l-a propulsat ca scenarist la Hollywood. Continuă să citești
“Scriitorul adevărat este un om singur. Şi, pe măsură ce creşte în ochii celorlalţi, se cufundă tot mai mult în singuratate. Iar dacă este suficient de bun, în fiecare zi e nevoit să se confrunte cu eternitatea sau cu absenţa ei. Continuă să citești