Sub steaua câinelui

Victoria Milescu, Sub steaua câinelui (lirică), Editura Tracus Arte, București, 2012, 120 p.

„Poezia din Sub steaua câinelui, noul volum al Victoriei Milescu, impresionează prin simplitatea expresivă a discursului liric, dispensat de metafore, despodobit, evocând o lume prin ea însăși simplă, comună, de fiecare zi. Nu mai puțin totuși, fiind astfel, plină de sensuri, de gravitate, de dramatism. Gesturile cotidiene, intrate în obișnuință, în rutină, comportă, cu toate acestea, o redescoperire a lumii și a timpului care vine și pleacă (…). Mitologia citadină, astfel cum o înfățișează poeta, răsfrânge ipostaze ale umilității și frustrării, dar și o pregnantă sugestie de căldură umană”. Gabriel Dimisianu, coperta a IV-a a volumului Sub steaua câinelui.

Ediție în piele

Romeo Ionescu, Ediție în piele (lirică), Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2012, 92. p.

Poezia lui Romeo Ionescu vine din universalitate și se exprimă prin și pentru universalitate, chiar dacă (sau poate tocmai de aceea) izvoarele ei au ieșit la lumină „acasă la limba română”. Romeo Ionescu nu urmează pe nimeni și nu poate fi urmat de nimeni. El a intuit desigur, că absolutul trebuie căutat în trecut (și nu în viitor), prin urmare întru început. Petre Popescu-Gogan, Meditații la Singurătatea pluralului, „Gorjeanul”, 5 dec. 1993.

AUGUSTIN BUZURA: Mihai Bogdan la bătrâneţe, de Ştefan Vlăduţescu

Augustin Buzura: Mihai Bogdan la bătrâneţe

 de Ştefan Vlăduţescu

 

În tabloul epicii româneşti actuale, Augustin Buzura prezidează atacabil, dar invincibil, ca mare prozator, zona romanului de analiză cu eroi intelectuali memorabil definiţi prin formule existenţiale recognoscibile. Cărţile sale, apărute într-un tic-tac de 3-4 ani înainte de 1989 şi într-un ritm decenial după aceea, se precipită majoritar în jurul unor medici („Absenţii” şi „Orgolii”) sau jurnalişti („Feţele tăcerii”, „Drumul cenuşii” şi „Recviem pentru nebuni şi bestii”).

Continuă să citești

Românii supt Mihai-Voievod Viteazul

Foto: Mihaela Delamare, Lacrimi de toamnă finală

29. XI. 1958 – s-a născut Carmen Firan, în Craiova;

29. XI. 1903 – s-a născut Dumitru Stăniloae, în Vlădeni (m. 1993, București);

29. XI. 1852 – a murit Nicolae Bălcescu, în Palermo (n. 29. VI. 1819, București).

nisip

de Carmen Firan

nu piatra rămâne,

nu eternitatea albă pe colinele obosite

de sandalele cuceritorilor urcând şi coborând

aceiaşi bolovani de vise şi ceaţă,

Continuă să citești

FĂNUŞ BĂILEŞTEANU: Cunoaştere şi contemplare critică, de Ștefan Vlăduțescu

 

Fănuş Băileşteanu: Cunoaştere şi contemplare critică

                                                                           de Ştefan Vlăduţescu

 

 

         Cartea lui Fănuş Băileşteanu „Interludii” (Craiova, Editura MJM, 2008) este o bucurie a gândului pe care autorul său n-a mai avut cum s-o trăiască: căci nicio carte postumă nu mai poate să-l mulţumească pe cel care a scris-o. Din această perspectivă, dincolo de a fi „instrument al cunoaşterii”, „experienţă de reflecţie şi fragment de istorie” (p. 11), cum percepe criticul orice lucrare, acest volum este un dar pe care-l face fratelui său, prozatorul Jean Băileşteanu, lui Nicolae Pârvulescu şi nouă tuturor.

Continuă să citești

Pagini argintii

Foto: Mihaela Delamare, Curg vălmășaguri vegetale

28. XI. 1949 – s-a născut Mihaela Andreescu, în orașul Roman, jud. Neamț;

28. XI. 1941 – s-a născut Eugen Negrici, în Râmnicu-Vâlcea;

28. XI. 1954 – s-a născut Traian T. Coșovei, în București;

28. XI. 1949 – s-a născut Corneliu Vadim Tudor, în București;

28. XI. 1881 – s-a născut Stefan Zweig, în Viena (m. 23. II. 1942, Petropolis, Brazilia);

28. XI. 1973 – a murit Martha Bibescu, în Paris (n. 28. I. 1889, București).

Animal planet

de Traian T. Coșovei

Am vise afaceriste, care se gândesc numai la tine.
– De când visele se gândesc, măi, băiatule?
– De când ești îmbrăcată ca o avalanșă,
care își așteaptă schiorii.

Continuă să citești

Prefață de Prof. Univ. Dr Florentin Smarandache, Universitatea New Mexico

Dincolo de cuvinte,

(Prefaţă)

 de Prof. Univ. Dr Florentin Smarandache

Paralelism vizionar sau Cuvintele-s false cochete-n baston este un volum de poezie de excepţie, prin care Marinela Preoteasa va rămâne în literatură, ca poeta care transformă toate problemele vieţii frumoase şi mai puţin frumoase, în clipe de neuitat de plăcute pentru iubitorii de poezie.

Continuă să citești

Ion (1920)

Foto: Mihaela Delamare, Inimă uitată

27. XI. 1939 – s-a născut Nicolae Manolescu, în Râmnicu-Vâlcea;

27. XI. 1942 – s-a născut Doina Bogdan Dascălu, în Reșița;

27. XI. 1951 – s-a născut Florea Miu, în com. Vedea, jud. Teleorman;

27. XI. 1937 – s-a născut Riri Margareta Panduru, în com. Budești, jud. Lăpușna (astăzi, Republica Moldova);

27. XI. 1947 – s-a născut Irina Petras, în Chirpăr, Sibiu;

27. XI. 1885 – s-a născut Liviu Rebreanu, în com. Târlișua, jud. Bistrița-Năsăud (m. 1. IX. 1944, Valea Mare, jud. Argeș);

27. XI. 1940 – a murit Nicolae Iorga, în Strejnic, jud. Prahova (n. 6. VI. 1871, Botoșani);

27. XI. 1972 –  a murit Victor Eftimiu, în București (n. 24. I. 1889, în Boboshtice, Albania);

27. XI. 1953 – a murit Eugene O’Neill, în Boston (n. 16. X. 1888, New York).

Un matematician bacovian

Un matematician bacovian

 de Prof. Univ. Dr Florentin Smarandache, Universitatea New Mexico

Din „tagma” noastră, a matematicienilor – poeţi romȃni contemporani, printre care aş mai cita pe Acad. Gheorghe Păun şi profesorii Viorel Dinescu, Ioan Toderiţă, şi Marinela Preoteasa, se remarcă prin zel şi pasiune lirică brăileanul Aurel M. Buricea.

Continuă să citești