Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

732 – Bătălia de la Poitiers (Bătălia de la Tours): Victoria francilor conduși de Carol Martel a oprit avansul califatului Umayyad în Galia. 

1465 – S-a născut sultanul otoman Selim I, cuceritorul Egiptului (d. 1520).

1636 – Lupta de la Salonta: turcii sunt înfrânți de principele transilvănean Gheorghe Rákóczi I

Continuă să citești

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com

* De la ora 19:00 are loc primul concert al noii stagiuni (2025 – 2026) prezentat de Orchestra Națională Radio, este un eveniment 100% Ravel: din programul serii de la Sala Radio nu putea lipsi celebrul său Bolero, alături de Daphnis și Chloé (suita nr. 2), Valsul și Concertul în sol pentru pian și orchestră, prilej de a o aplauda ca solistă pe tânăra pianistă Eva Garet, în vârstă de doar 19 ani, deja multipremiată internațional. Evenimentul va fi dirijat de Gabriel Bebeșelea, dirijor principal al Filarmonicii „George Enescu” și director artistic al ansamblului de instrumente de epocă și al festivalului „Musica Ricercata”. Concertul se va derula cu participarea Corului Academic Radio (pregătit de dirijorul Ciprian Țuțu). Concertul va fi transmis LIVE pe calea undelor – pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical. De asemenea, concertul poate fi ascultat LIVE online (pe site-urile celor două posturi de radio) și prin intermediul aplicației Radio România, disponibilă pe dispozitive Android și iOS. Biletele sunt disponibile în sistem online pe www.bilete.ro și în Rețeaua Bilete.ro. Biletele se pot achiziționa și de la casa de bilete a Sălii Radio (tel. 021 314.68.00). Pentru programul casei de bilete, vă rugăm să consultați site-ul oficial www.salaradio.ro – secțiunea Bilete

Continuă să citești

Calendarul zilei

https://blog.revistaderecenzii.com

1878 – Armata română, victorioasă în Războiul de Independență, și-a făcut intrarea triumfală în București pe Podul Mogoșoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei.

451 – A început conciliul de la Calcedon, care a marcat schisma ortodoxiei orientale față de restul bisericilor creștine.

1434 – Prima atestare scrisă a Curții domnești din Iași, în vremea domniei lui Alexandru cel Bun.

Continuă să citești

Calendar popular: Tradiții și obiceiuri ale zilei de azi. Sinteză de AI

https://blog.revistaderecenzii.com

În calendarul popular

  • 8 octombrie marchează începutul unei perioade de tranziție către iarnă. Țăranii considerau această zi ca un prag între muncile câmpului și vremea rece, când se începeau pregătirile pentru sezonul de iarnă.
  • În credința populară, ziua era potrivită pentru curățenia gospodăriei și pentru aerisitul proviziilor de toamnă, pentru a feri grânele și semințele de dăunători.
  • Se spunea că vremea din această zi prevestește iarna: dacă 8 octombrie era senin și călduț, toamna urma să fie lungă și blândă; dacă era frig și ploua, venirea iernii era apropiată.
Continuă să citești

Nicolae Iorga: Idei și lecturi

https://blog.revistaderecenzii.com

Școala crede prea mult că ucenicii ei pot trăi numai cu ideile pe care ea însăși nu le are. Și ucenicii se deprind astfel nu a avea idei, a urî ceea ce, avînd acest aer, trimete imediat la cartea de clasă. Ideea pentru idee, fără nici o legătură cu nota, fără nici un folos pentru carieră, aceea n-are nici o trecere. Căci, pînă atunci, nu se confunda, ca azi, ideea adevărată cu pasiunea care pretinde a fi o idee și cu activitatea zgomotoasă și dezordonată pe care o provoacă numai falsele idei.

Continuă să citești

Eroismul închipuit: despre iluzii și adevăr în „Conu Leonida față cu reacțiunea” de I. L. Caragiale. Comunicare* semnată de Dan IONESCU

https://blog.revistaderecenzii.com

Eroismul închipuit: despre iluzii și adevăr în „Conu Leonida față cu reacțiunea” de I. L. Caragiale*, în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 10 / 2025, pp. 9 – 10

Atent observator al moravurilor, I. L. Caragiale surprinde prin piesa Conu Leonida față cu reacțiunea modul în care individul de rând „trăiește istoria” nu prin participare, ci prin deformare imaginară. Micile spaime domestice, amplificate de zgomotele nocturne, iau proporții epice în mintea protagoniștilor. Această disimulare a realului, pe jumătate farsă și pe jumătate dramă a inconștienței, devine punctul de plecare a reflecției asupra felului în care omul mic falsifică evenimentul mare. I. L. Caragiale știe că, adesea, cele mai mari permutări izvorăsc din situații mărunte, iar banalitatea cotidiană, aparent lipsită de relief, devine fermentul din care se nasc marile iluzii. Conu Leonida se crede, în fața Efimiței cel puțin, unul dintre acei „oameni puternici ai zilei”. Ritualul lui zilnic are aerul unei liturghii profane: „întâi și-ntâi pun mâna pe Aurora Democrată, să văz cum merge țara”. Astfel, ziarul, substitut al zeiței dimineții, aduce democrație peste un popor întreg. Se relevă aici mecanismul comic al piesei: un personaj mărunt ridicat la rangul de profet prin propria autoiluzionare.

Continuă să citești