*Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 2 / 2026
Spiridon Popescu, Doamne, dacă-mi ești prieten, Editura Vasiliana, Iași, 2025.
Antologia de față, semnată de Spiridon Popescu și dedicată fiicelor lui, Irina și Dora, este un studiu de caz relevant pentru fenomenul de circulație a operei literare în spațiul public. Volumul preia integral titlul poemului de referință, Doamne, dacă-mi ești prieten, o piesă lirică de notorietate care a generat o receptare deosebită în rândul interpreților de muzică folk și al actorilor de prestigiu. O etapă esențială în procesul de canonizare a textului o constituie rostirea magistrală a lui Florin Piersic.
* Orchestra de Cameră Radio prezintă un concert sub bagheta dirijorului Hyunsik Shin – Câștigător al concursului Orchestra’s Conductor, cu participarea solistului Răzvan Suma – violoncel – ora 19:00, la Sala Radio. În program, lucrăr de: iS. Prokofiev: Simfonia nr. 1 în re major op. 25, Clasica, A.G. Weinberger: Concertul nr. 1 pentru violoncel şi orchestră, op. 41 (p.a.a.) și L. van Beethoven: Simfonia nr. 2 în re major, op. 36. Concertul este un prilej de asculta, în primă audiție absolută, lucrarea artistului născut în România A.G. Weinberger (chitarist, cântăreț, promotor al bluesului american în România, producător și realizator de emisiuni radio): Concertul nr. 1 pentru violoncel şi orchestră
Deși s-a scris cu o anumită recurență despre mișcarea spirituală „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim, am senzația că nu se vor epuiza temele și din perspectiva vremurilor pe care le traversăm, iar interesul pentru fenomenul care a generat apariția ei ar trebui să fecundeze poziții noi cel puțin în dezbaterea relației cunoaștere – credință, atât de intens dezbătută în anumite medii din societatea de azi.
Se pare că a fi o persoană modernă și educată înseamnă neapărat a nu avea o credință religioasă, pentru că știința dezvăluie o lume naturală fără Dumnezeu. Nu e nimic nou, disputa este de secole, iar „modelul Antim” poate fi o sursă de inspirație pentru contemporani atâta timp cât vom simți nevoia unui adevăr revelat.
303 – Împăratul Galerius a publicat edictul prin care începea persecuția creștinilor în Imperiul Roman de Răsărit.
1500 – S-a născut Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui și al Siciliei (d. 1558).
1525 – Francisc I al Franței este învins în bătălia de la Pavia de către trupele imperiale germane. Regele francez a căzut prizonier în mâinile lui Carol Quintul.
* Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’ împreună cu Rencontres du Patrimoine Europe Roumanie (RPER) prezintă, de la ora 14:00, vernisajul expoziţiei multimedia itinerantă „Ascuns Rezistenţa Subteranului”. Este a patra oprire a expoziţiei din seria itinerariului său bucureştean, după staţiile OarB Hub (OAR Bucureşti) / 6 – 17 noiembrie 2025, Universitatea de Arhitectură şi Urbanism ‘Ion Mincu’ / 19 – 24 noiembrie 2025 şi Muzeul Ororilor Comunismului din România / 9 decembrie 2025 – 20 ianuarie 2026. Expoziția este deschisă în perioada 24 februarie – 29 martie, în Sala „H. H. Stahl”, de miercuri până duminică, între orele 9:00-17:00
* Academia de Artă Handmade București îl celebrează pe mare sculptor român Constantin Brâncuși, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea acesteia, printr-o expoziție eveniment ce reunește lucrările realizate manual de artiști români, inspirați de opera brâncușiană. Expoziția este găzduită de Muzeul Național al Literaturii Române, sediul din București, Calea Griviței, nr. 64-66, în perioada 24 februarie – 21 martie. Manifestarea expozițională este organizată cu sprijin instituțional oferit de Primăria Capitalei, Muzeul Național al Literaturii Române și Arhivele Naționale. Printre partenerii media: Radio România Cultural
*Cronică apărută în revista „Ramuri”, Nr. 2 / 2026
Lucrarea lui Florea Firan, Voci feminine în literatura română(Editura Scrisul Românesc, Craiova, 2025), se impune printr-o originalitate de substanță, născută din însăși perspectiva temei alese. Titlul, aparent simplu, ascunde o semnificație multiplă: „vocile” nu desemnează doar expresia literară a unor scriitoare, ci mai ales prezența lor spirituală, iradierea unei conștiințe feminine în câmpul culturii române. Critic și istoric literar, Florea Firan restituie, cu justețe și rafinament critic, locul cuvenit unor personalități care, de-a lungul veacurilor, au dat glas inteligenței românești în ipostază feminină. De la noblețea cultivată a Elenei Ghica și finețea cosmopolită a Elenei Văcărescu, trecând prin destinul tragic al Iuliei Hasdeu, până la scriitoarele contemporane — Carmen Firan, Doina Ruști, Simona Popescu — se desfășoară un tablou viu, care înfățișează o istorie a spiritului feminin românesc, în dialog neîntrerupt cu marile curente ale literaturii universale. Temele privilegiate ale literaturii feminine configurează un spațiu de expresie distinct și, totodată, necesar pentru echilibrul întregului câmp creator. Ele nu se reduc la o perspectivă de gen, ci revelează o interioritate complexă, articulată în jurul unei duble conștiințe: cea a identității și cea a libertății. Scriitoarea contemporană își sondează propria condiție în cadrul unei societăți încă structurate pe reflexe patriarhale, dar o face nu prin revoltă declarativă, ci printr-un exercițiu al lucidității.