Camelia nu-i o fată ca oricare! Recenzie de Tania Jilavu

https://blog.revistaderecenzii.com/

     Mai are timp cineva de “sclifoseli” romantice într-o lume devenită pragmatică, în permanentă competitivitate de tip marketing?  Poeți există încă, se tipăresc versuri, și nu puține, dar poezia a fost detronată în ultímele decenii de cărțile de bucate, de dezvoltare personală, de business, de best-seller-uri. Editurile se reinventează, apar cărțile lecturate pe CD, marile romane se ascultă în rezumat pe telefon, iar scuze există destule pentru cei fără timp sau poftă să țină în mână o carte adevărată. Lumea continuă să citească, într-un fel sau altul, doar gusturile diferă. Nu putem judeca pe nimeni, nici insista sau face lobby pentru ceva anume. Voi spune doar că am citit volumul Cameliei Florescu într-o noapte, versurile sale constituind o reală surpriză. Mi-o aminteam ca participantă asiduă pe scena muzicii românești încă din anii ‘80, un lujer blond ce promitea, și care-și luase devreme zborul din Oltenia natală. Am redescoperit-o în calitate de poetă; matură, vivace, vigilentă, puternică, profundă. Poezia nu spune doar ce spun cuvintele, dincolo de cuvinte e omul cu vise și trăiri intense. Ea ține de miracol, înalță, e vibrantă. Se crede că poeții trăiesc cu capul în nori. Nu mereu, aș adăuga eu.  Ei caută doar soluții și/sau elixirul iluzoriu al fericirii. Se scriu o mulțime de versuri în prezent pe rețelele de socializare, dar prea rar citim poezie. Cine nu-i impresionat de cuvânt? Desigur, există și o categorie mare din cei insensibili la artă/cultură, cei din zona simplicității primitive, seci și pragmatici. Cuvintele în sine sunt esențe tari de sentimente și valori, ne definesc. Instinctual alegem cuvintele care ne reprezintă. Poeta este onestă cu ea însăși, oferindu-se cititorilor într-un striptease spiritual. Experiența scenică, contactul cu lumea, personalitatea spumoasă și grea a Cameliei Florescu se cereau imperativ exprimate în versuri, nu doar în muzică. Cuvintele alese de ea au vibrație, erotism, culoare și muzicalitate. “Nu-s o fată ca oricare”-poezie și muzică pe CD.

Continuă să citești

Hinov de Alexandru Macedonski

https://blog.revistaderecenzii.com/

Sfărâmături de urne — oriunde —
lespezi de marmoră mari
sub care zac atâţi legionari,
iată Hinovul; — în el s-ascunde
potopul de secoli ce-a curs.

Călcând această ţărână mută,
văd ce nu vedeţi voi
umbrele-acelor eroi
ai căror urmaşi suntem noi;
şi stând în valea tăcută,
îmi râd de ritm
şi de-orice reguli îmi râd;
ritmul meu e zgomotul
ce-l fac cu zalele lor.

Îi văd… s-arată: sculatu-s-au toţi
de sub pietre…
Trec —
Trec sute; iată-i: de-oţel le e coiful,
lat era romanul în spete,-ondulat
avea părul; puternic braţul.

Roma veche întreagă
se-nşiră pe dinaintea mea
Consuli,
proconsuli,
matroane, copile, liberţi —
Roma veche întreagă
pontifeci, apoi, şi vestale,
flamini,
saturnale. —
Salutare, eternă stea,
pe-aceste ţărmuri pribeagă.
Tăceţi, o! versuri deşerte…
Şi tu, la pământ, poete; —
trec Cezarii —
sărută pământul acesta
e sfânt.

Continuă să citești

Ateneul Român. Proză de I. L. Caragiale

https://blog.revistaderecenzii.com/

Joi seara, doctorul Urechia a ținut la Ateneul nou conferința sa despre Elementele de succes în o conferință publică.

Doctorul Urechia este amicul nostru; nu putem, prin urmare, decât să-i facem multe laude. Ne mărginim azi a rezuma spirituala sa conferință, care se va publica de aminteri în curând.

Continuă să citești

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com/

* Iași: De la ora 19:00, la Sala Mare a Teatrului Naţional Iaşi, va avea loc premiera pe ţară „O tragedie veninoasă” după Women beware women de Thomas Middleton, regia, traducerea şi adaptarea scenică aparţinându-i lui Silviu Purcărete. Scenografia spectacolului este creată de Dragoş Buhagiar, noul proiect marcând împlinirea a 14 ani de excepţională colaborare cu regizorul Silviu Purcărete, începută la Teatrul Naţional Iaşi, cu spectacolul Uriaşii munţilor de Luigi Pirandello. Distribuţie: Ionuţ Cornilă, Dumitru Năstruşnicu, Călin Chirilă, Cosmin Maxim, Ada Lupu, Diana Roman, Doru Aftanasiu, Horia Veriveş, Răzvan Conţu, Mălina Lazăr, Petronela Grigorescu, Andrei Sava, Andreea Boboc, Diana Chirilă, Haruna Condurache, Radu Ghilaş, Robert Agape, Alexandra Azoiţei, Mara Bărbărie, Iustin Căuneac, Ionuţ Cozma, Luca Gumeni, George Guşuleac, Valentin Mocanu, Eduard Pîslariu, Anamaria Rusu, Marian Stavarachi. Dramaturgul şi poetul elisabetan Thomas Middleton (1580-1627), montat acum pentru prima dată în România, a fost unul dintre cei mai prolifici autori englezi ai secolului al XVII-lea, fiind supranumit de criticii britanici ‘celălalt Shakespeare al nostru’

Continuă să citești

Informații culturale

https://blog.revistaderecenzii.com/

* Expoziția „Talentul e Rotund (Centenar Eugen Barbu)”, care aduce în prim-plan o fațetă mai puțin cunoscută a scrisului literar și publicistic al lui Eugen Barbu – fotbalul, poate fi vizitată la Muzeul Național al Literaturii Române, Sala „P. Creția”, Calea Griviței nr. 64-66, în perioada 20 februarie – 2 martie. Expoziția are loc de marți până sâmbătă (inclusiv), între orele 10:00 și 18:00. În ziua inaugurării (20 februarie), publicul este așteptat de la ora 15:00. Realizator expoziție: Alexandru Dumitriu. Viziune expozițională: Alexandru Dumitriu, Andreea Teliban. În 2024 se împlinesc 100 de ani de la nașterea prozatorului, publicistului, poetului, scenaristului, traducătorului Eugen Barbu (20 februarie 1924 – 7 septembrie 1993), nume important al literaturii postbelice, autorul unor romane de referință, precum „Groapa” (1957), „Princepele” (1969), „Săptămâna nebunilor” (1981), laureat al Premiului „Herder” (1978), membru corespondent al Academiei Române. Printre partenerii media ai MNLR: Radio România Cultural

Continuă să citești