Lui Victor Hugo 1 Prin pliurile-acelor bătrâne capitale, Unde și spaima are parcă ceva vrăjit, Pândesc, ca în virtutea unor porniri fatale, Niște făpturi ciudate, cu farmec decrepit.
Aceste spectre fură femei odinioară, Lais sau Eponima! Bieți monștri strâmbi, cu gheb, Să le iubim! Au încă un suflet să tresară Sub ruptele jupoane și pe sub reci otrepi.
Brașov: Programul cultural – educativ desfășurat sub genericul „Cuvinte care inspiră. Muzica ne unește” îl aduce în prim-plan pe George Enescu, una dintre marile personalități ale culturii române, și urmărește să creeze o punte între muzică, cuvânt, literatură și educație. Prima componentă a programului este expoziția „George Enescu, promotor al copiilor-minune ai muzicii, realizată în parteneriat de Centrul Cultural de Reduta din Brașov cu Muzeul Național George Enescu. Închiderea expoziţiei va avea loc luni, 31 august, la ora 11:00. Expoziția de la Reduta a putut fi vizitată în perioada 18-31 august, iar în ultima zi a lunii august, de la ora 19:00, programul continuă cu „Reduta Poetică”, un film de poezie dedicat Zilei Limbii Române (31 aug.), care va fi disponibil online pe canalul de YouTube al Centrului Cultural Reduta
Dan Ionescu, Lirismul arghezian, de la canon la subversiune. Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, 2026
în „România literară”, Nr. 35/2026, p. 10
Tudor Arghezi rămâne, în continuare, prin marea diversitate, prin originalitatea și prin profunzimea operei sale, scriitorul (și publicistul) de citit și de interpretat. Se pot pune, astfel, în valoare alte aspecte (relevante), îmbogățindu-i, pe bună dreptate, imaginea artistică. Deși exegeza acordată scrierilor sale este vastă, ea rămâne, desigur, nesfârșită. În acest proiect de continuă „recitire” se înscrie și cartea lui Dan Ionescu, Lirismul arghezian, de la canon la subversiune (Editura Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, Târgu Jiu, 2026, prefață de Crișu Dascălu). În Argument, autorul își precizează țintele: „Estetica urâtului, fenomenologia degradării, metafizica obiectului umil, lirismul ludic sau anxietatea psalmică sunt analizate ca expresii ale unei ontologii poetice de coerență. […] Alt obiectiv major al lucrării îl constituie reevaluarea raportului dintre Arghezi și modernitatea europeană. […] În același timp, este analizată receptarea critică a operei – de la interpretările interbelice până la reevaluările post-1990 –, pentru a evidenția mutațiile de paradigmă și schimbările de accent hermeneutic.” (p. 5).