Porcii – Emile Verhaeren

https://blog.revistaderecenzii.com/

Pictate Manual Modern Abstract Perete Opera De Arta De Animale Amuzante  Imagini De Desen Manual Doi Porci Drăguț Arta Picturi In Ulei Pe Panza  Pictura Si Caligrafie - Firstmine.news

traducere de Lazăr Iliescu


Porci mari, cu pielea roză şi grasă, cu purcele,
Împestriţau livada şi grohăiau sonor;
Vârându-se-n gunoaie, prin curţi şi pe ogor,
Bălăbăneau lăptoase şi pline ţâţe grele.

În bălegarul moale, de soare cald brăzdat,
Intrau până la burtă în zeama puturoasă;
Adulmecându-şi udul din balega cleioasă,
Simţeam fiori cum parcă prin piele îi străbat.

Noiembre era luna tăierilor. Prin curţi,
Îşi ţâţâiau în ţărnă, greu, ţâţele sub burţi.
Erau grăsime numai: ochi, gât şi fălci şi coadă.

Când le pârleau şoriciul şi părul lucitor,
Curgea printre şezuturi osânza de la noadă…
Şi se-ncingea foc vesel pe rugul morţii lor.

Sursa: https://poetii-nostri.ro/emile-verhaeren-porcii-poezie-id-7161/

Un comentariu la „Porcii – Emile Verhaeren

  1. Mantuitorul de foamete al sarbatorilor noastre
    Oda Bucuriei Porcului

    Si porcul cel ferice, martirul tuturor,
    Ca a ramat pe-aice, spre-un nobil viitor,
    Pleca tragand piciroul, pre cer, dar pe-a lui fata
    Zbura ca o ciosvarta, din mama lui de viata
    O glorie mareata:

    – Le-am dat cu pretul vietii, ca ei, mancand din mine,
    Precum la vesnic, praznul, sa-si umple matul, bine!

    27 decembrie 2021

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.