De-aici se-ndreaptă totul către tine; Fumul și brazii, ochii mei și totul Și caprele de munte cercând pe culmi sculptate Să bea înaltul cerului cu botul.
Trăind pe alte plaiuri, privești acum Spre același cer limpede și ochii ni se-ntâlnesc pe-nalt. Aceasta-i marea vraja a cerului de munte Unind pe el un suflet cu sufletul celălalt.
Pe bradul tânăr lângă care șed Un nume cu jăratec scris se-mplântă Purtând în scoarță slovele ce-ai scris Un cântec de iubire bradu-ți cântă.
LITERATURA LA CRAIOVA 📺 TVR Craiova – emisiune live 🗓 18 decembrie | 🕓 ora 16.00
TVR Craiova vă invită la o nouă ediție a emisiunii „Literatura la Craiova”, un spațiu de dialog cultural dedicat ideilor, memoriei și formelor vii ale literaturii contemporane.
Într-un timp al bilanțului și al reflecției, ediția de mâine propune două teme de actualitate culturală și identitară: tradițiile lunii decembrie, privite din perspectivă filosofică și comunitară, și monografia, analizată ca formă de graniță între document și literatură, între rigoare și expresivitate.
Invitații emisiunii sunt filosoful Ion Militaru și romancierul Nicolae Băbălău, care vor dialoga despre sensurile profunde ale tradiției, despre memoria locurilor și despre modul în care scrisul poate deveni, în același timp, mărturie și creație.
Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 12 / 2025
Debutul volumului de versuri care poartă pecetea ieromonahului Ioan Bute, Surâsul tău alb (Editura Corgal Press, Bacău), se plasează sub zodia unei profunde și chinuitoare meditații metafizice. Aici, autorul adoptă și reconfigurează, cu o forță redutabilă, cunoscuta paradigmă blagiană a morții incipiente — aceeași idee tulburătoare conform căreia actul nașterii nu este decât prima etapă a unei neîntrerupte și inexorabile porniri către disoluție. Fiecare clipă viețuită devine, astfel, o bornă care măsoară, cu o precizie implacabilă, ireversibila consumare a ființei: „Cândva, / vom fi murit demult. / De demult, / de demult, / de mii de ani, / tăcere… / O umbră, / un vis uitat, / un abur, / o părere, / os / putrezit / sub pământ negru / în beznă. // … Praf. // Cu acel praf / să ne începem / tot / gândul” (Să ne începem…). Un asemenea punct de emergență reprezintă o dovadă de forță artistică și, totodată, o acreditare. Prin asumarea directă a unei teme de o asemenea gravitate, autorul își legitimează din start libertatea creatoare, dobândind acea licență poetică de a articula cu deplină suveranitate orice registru tematic.
1903 – În orașu Kitty Hawk, din statul american Carolina de Nord, a avut loc primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraților Orville și Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălțime de circa 10 metri.
O, lună grațioasã, îmi amintesc, Că, în urmã cu un an, tot pe colina asta , Am venit plin de suferință să te privesc. Iar tu atârnai atunci deasupra pădurii Și, la fel ca acum, luminai frumoasă. Dar, ceața și geana tremurândă de plâns Din coșul lacrimilor mele, în ochii mei Sunt chipul tău necăjit, Viața mea, la fel și acum; nu și-a schimbat traseul, Delicata mea lunã dar Memoria mă ajută să cunosc vârsta durerii mele. Oh, cât de recunoscător sunt. În tinereţea noastră, când există Speranță ne urmãm drumul vieții fără să ne gândim La trecut. Și mai trist este acest lucru cãci face neliniștea să reziste.
O sfântă din icoane cu față zâmbitoare, Cu ochii de cărbune, cu părul ca de nea, De-o bunătate rară, cu inima deschisă, Curată ca și crinul. Așa-i bunica mea.
O, cum o văd și-acum, cu furca-n brâu înfiptă, O văd și simt cum trece prin mine un fior, Căci parcă-aud și-acum povestea cu crăiese Și fusul la ureche cum sfârâie ușor.
Această poezie îți este închinată, Bunică scumpă, ție, din tot sufletul meu. Ești sacră pentru mine și te asigur buno, Că vie și măreață rămâne-vei mereu.
* După succesul extraordinar din debutul Turneului Naţional Madrigal de Crăciun 2025, la Cluj-Napoca, Târgu-Mureş şi Sibiu, şi epuizarea biletelor la toate spectacolele din Bucureşti, Corul Naţional de Cameră ‘Madrigal – Marin Constantin’ anunţă suplimentarea programului cu încă un concert ‘Madrigal: Christmas Mood’ la Bucureşti. Noul concert va avea loc pe 17 decembrie, ora 19:00, în Aula Magna a Universităţii Politehnica din Bucureşti. Dirijat de Anna Ungureanu, concertul propune o adevărată sărbătoare a muzicii dedicate Crăciunului, într-un concept semnat de Emil Pantelimon. Programul cuprinde colinde internaţionale consacrate, atât lucrări sacre din repertoriul Madrigalului, dar şi reinterpretări moderne cu accente de jazz, într-o atmosferă festivă completată de Abel Corban la pian, Joo Sandor Sebestyen la chitară bass şi Iulian Nicolau la percuţie. Ca în fiecare an, copii din corurile Cantus Mundi se vor alătura Corului Madrigal, iar publicul va fi invitat să cânte alături de ei, celebrând împreună bucuria Crăciunului. Spectacolul va fi întregit de o scenografie impresionantă şi de grafică LIVE în sincron cu muzica Madrigal, create de scenograful Vladimir Turturica. Susţinut de: Radio România Actualităţi, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Radio România Regional
Marți, 16 decembrie 2025, începând cu ora 10:00, în Sala 24 a Colegiului Național „Nicolae Titulescu” din Craiova, s-a desfășurat Concursul de benzi desenate „Puiu Manu”, organizat în cadrul proiectului educațional „Scriitori la catedră”, sub coordonarea prof. dr Dan Ionescu.
Concursul a fost structurat pe două categorii: – temă liberă, care a presupus crearea unui personaj original și a unei povești proprii; – adaptarea unor opere literare în bandă desenată, oferind participanților posibilitatea de a transpune vizual texte literare cunoscute.
Lucrările, realizate manual, au avut între 1 și 3 pagini, fiecare pagină fiind alcătuită din 5–6 cadre, și au fost evaluate de scriitorul Dodo Niță, președintele Asociației Bedefililor din România, o personalitate de referință în domeniul benzii desenate românești.
Cum m-adînceşte-n visuri lăuntrul tău feeric, Şi cît îmi pari de sfîntă!… Tu mă uimeşti, pădure, Cînd pe sub bolţi tăcute şi pline de-ntuneric, Las paşii să mă poarte şi gîndul să mă fure… Cum m-adînceşte-n visuri lăuntrul tău feeric!…
Cînd mă adormi de farmec, în pacea umbrei tale, Ce dulci vedenii tainic subt ochi mi se strecoară;… Se-ntorc morţii din groapă şi vremile din cale, Şi iar mă simt copilul nebun de-odinioară, Cînd mă adormi de farmec, în pacea umbrei tale,
