https://blog.revistaderecenzii.com/
Vladislav, fiul lui Alexandru Basarab, pleacă din Făgăraș cu ceata lui de arcași după ce mai întâi dă foc satului și Mănăstirii Tălmaciu unde-și aveau așezarea urmașii contelui Conrad — vechiul dușman al Basarabiei. El se pogoară la Câmpulung, și de-acolo trece la Curtea de Argeș, unde ia sceptrul și grijile domniei.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Sursa: https://www.rador.ro/2023/01/14/calendarul-evenimentelor-14-ianuarie-selectiuni-9/
* Filmul „Regatul de Gheaţă 1” va fi proiectat în Sala Mare a Operei Comice pentru Copii, de la ora 11:00, urmat de ateliere speciale dedicate personajelor din film. În aceeaşi zi începe şi seria de reprezentaţii ale super-producţiei „Sunetul Muzicii”, în regia lui Răzvan Mazilu, iar în Salonul Mozart spectatorii sunt aşteptaţi la cea dintâi premieră a anului, spectacolul „Universul Magiei”, conceput şi prezentat de Bogdan Muntean
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Sursa: https://www.rador.ro/2023/01/14/calendarul-evenimentelor-14-ianuarie-selectiuni-9/
Cu ocazia Zilei Culturii Naţionale, ARCUB – Hanul Gabroveni devine hub-ul artiştilor contemporani ai Bucureştiului care prezintă, între 13 şi 15 ianuarie, cele mai noi şi inedite proiecte interdisciplinare, de artă vizuală, film şi muzică în cadrul celei de-a doua ediţii a proiectului Zilele Culturii Urbane la ARCUB. Participarea la evenimentele din cadrul „Zilelor Culturii Urbane la ARCUB” este gratuită, în limita locurilor disponibile. Accesul la proiecţiile de film şi concerte se face pe bază de rezervare online pe site-ul arcub.ro, la secţiunea Bilete online. Printre partenerii media: Bucureşti FM. Programul zilei:
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Bursucului îi venise rîndul și el să domnească
Peste un pogon de tufe, în pădurea părintească,
Pe marginea unei ape. Rigatul îi era mic
Și acei ce îl văzură
Toți într-o unire zic
Că nu era alt nimic
Decît o miniatură.
Dar riga voiajase,
Și-n streinătate-aflase
Că un bursuc domnitor,
Ce va să-și facă un nume
Mare și faimos în lume,
E neapărat dator
Să ia un tron de mărire,
Să dea porunci pe ostire,
Chiar de n-ar avea soldați,
Căci astfel obișnuiesc
Toți acei care domnesc,
Duci sau regi sau împărați.
Așa el și slobozi
Patru ordine de zi
Într-acest chip redijate:
„Către armiile noastre de linie și de mare,
Cavalerii, infanterii și-artileriei ușoare,
Poruncim… și celelalte.“
O poruncă din acestea, nu știu cum s-a întîmplat,
De vînt a fost aruncată
În țara învecinată,
Unde domnea leopardul; acest domn s-a îngrijat
Văzînd că bursucul are
Armie așa de mare;
Spre a fi încă mai sigur, el într-acolo porni
Pe ministru Dinafară, pe vulpe, și-i porunci
Să saluteze pe prințul, dar în taină-a spiona
Și a trage cu urechea, dar mai ales a afla
Cum merg trebile p-acolo, cît e de primejdios
Și cîtă armie ține vecinul său cel păros.
Sfîrșindu-se ambasada, vulpea înapoi veni,
Se înfățîșă la curte, se închină și vorbi:
„Porunca am împlinit;
Cu ochii-mi le-am văzut toate,
Și poți dormi liniștit,
Fără să ai griji deșarte,
Căci toate acele armii de linie și de mare,
Cavalerii, infanterii și artilerii ușoare
Nu sînt alt, poți fi prea sigur, pestrițule împărat,
Decît un soldat pe apă și o luntre pe uscat.“
Vanitatea e mic vițiu, dar cu bună-ncredințare,
Ea adesea ne expune la ridicol foarte mare.
https://blog.revistaderecenzii.com/
Prima și ultima fotografie ale lui Mihai Eminescu vor fi expuse pentru prima dată împreună, la Palatul Cesianu-Racoviţă, din centrul Bucureștiului, duminică, de Ziua Națională a Culturii, anunță Casa de licitație Artmark. Există doar 4 fotografii cunoscute și certificate ale marelui poet, între care și cele două, care vor fi expuse duminică și care vor putea fi văzute între orele 10:00 și 20:00. La Palatul Palatul Cesianu-Racoviţă, de pe Strada C. A. Rosetti, vor fi expuse duminică și ediții princeps, precum și cărți rare, inclusiv poeziile lui Mihai Eminescu.
(RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 13 ianuarie)
Sursa: https://www.rador.ro/2023/01/13/de-ziua-nationala-a-culturii-prima-si-ultima-fotografie-ale-lui-mihai-eminescu-vor-fi-expuse-pentru-prima-data-impreuna/
https://blog.revistaderecenzii.com/
1301 – Dinastia Árpád, domnitoare în Regatul Ungariei începând cu sfârşitul secolului al IX-lea, s-a stins odată cu moartea regelui Andrei al III-lea.
1506 – Într-o podgorie apropiată de bazilica Santa Maria Maggiore din Roma, a fost descoperit grupul statuar grec Laocoon şi fiii săi, cu o înălţime de 2,42 de metri şi executat din marmură albă, aparţinând perioadei elenistice.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
https://blog.revistaderecenzii.com/
„Însă nu puțină mirare este la toți câți scriu de aceasta, nici la câți bine vor socoti de acești români cum s-au ținut și au stătut până astăzi așa, păzindu-și și limba, și cum au putut și pot și pământurile acestea locuiesc, care aceasta la puține limbi și neamuri se vede; și mai vârtos atâtea roduri de oameni străine și barbare peste dânșii au dat și au stricat, carii peste alții așa dând nici numele, nici alt nimic nu se mai știe, nici nu se mai pomenește de aceia.”Spătarul N. Milescu — Cei dintâi voievozi
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
…Am avut norocul de a cunoaște pe Angel Demetriescu de demult. Mi-a fost profesor și mai în urmă amic. Și amiciția nu mi-a șters nici o clipă respectul cuvenit profesorului.
Îl văz pe catedră. Și eu sunt mic, slab, palid, cu un păr… cu un păr… și acum parcă tresar, ca să nu mă întrebe: „Cînd tăiem pădurea?” în mijlocul clasei. E nalt, drept, c-o redingotă neagră, cu pantalonii fumurii; impozant; niște ochi albaștri-deschiși, și luminoși, și iuți, și cuprinzători. În acești ochi, o comandă în contra căreia nimeni nu poate rezista. Din acești ochi, frumoși și clari, pornesc priviri… Ce curios… aceste priviri îți ridică mînele în sus cînd sunt pătate de cerneală, îți pornesc inima în bătăi puternice cînd nu prea știi lecția, îți dau cîte un bici de fiori cînd te știi vinovat și te apucă de la ceafă, ca un clește puternic, și te apasă în jos, în genuchi, cînd meriți pedeapsă. Suntem niște jucării sub aceste priviri…
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com/
Doi catâri călătoreau
Și-n desagii lor duceau
Unul ceapă de câmpie,
Altul bani de visterie
Cest din urmă, îngâmfat
Că-i de aur încărcat,
Chiar de șelile-i apasă,
Nu vra sarcina s-o lasă.
Mândru calcă, parcă-i leu,
Și suna un zurgălău.
Când deodată, din tufari,
Iesă o ceată de tâlhari.
Toți la cel catâr dau bustă
Ce ducea de aur soamă,
De urechi îl prind, de soamă,
Alți împung și-l bat c-o fustă.
Încât bietul, gemând foarte,
Zice: Oare asta-i soarte
Carea mi s-au giuruit
Pe ist drum când m-au pornit?
Al meu soț ce cară ceapă
Fericit de daună scapă,
Dar eu, făr de agiutori,
În bataie, aleu, mor!
Iar catârul celalalt
Zis-au: Vere, totdeauna
Pe copaciul mai înalt
Darmă repede fortuna;
De-ai fi șerb la un cepari,
Iar nu casă de dinari,
La os teafăr și la piele
N-ai păți aceste rele
Când eu în săracul trai
Voi să pasc în pace scai!