Oglinda zilei

https://blog.revistaderecenzii.com/

1048 – S-a născut poetul persan Omar Khayyám (m. 1123).

1152 – La opt săptămâni după anularea căsătoriei cu Ludovic al VII-lea al Franței, Eleanor de Aquitania s-a căsătorește cu Henry Plantagenet, Conte de Anjou și Duce de Normandia (viitorul rege Henric al II-lea al Angliei), care era cu unsprezece ani mai tânăr decât ea.

Continuă să citești

Omul literat de Gh. Asachi

https://blog.revistaderecenzii.com/

De când soarta, românilor favorisitoare, au deschis căile pe care au a păși pentru a agiunge la scopul dorit a civilizațiii, mulți tineri, însuflețiți de o vrednică de laudă dorință, ostenesc în deosăbite ramuri, cu țintire a înavuți limba și ideile compatrioților. În unii să descopere talent, în alții numai buna plecare, în puțini fondosul cel clasic neapărat pentru nemerirea țintirii lor. Grăuntea, mai nainte de a putea fi sămănată, au costisit multă sudoare ostenitorului! Sfezile și controversele asupra formelor limbei sunt intempestive și însorb timpul prețios a acelor autori carii, cu însărcinarea traducerii din limbi străine, să par îndatoriți a aduce pe românie străine idiotizme și construcții, încât din asemene fabrici au început a naște bastarduri, pre carii totimea națiii necunoscând, nu le va putea priimi de ai săi fii adevărați. Fondosul limbei noastre, ce pe aiure să caută, să află în sfânta Scriptură, ce este de toți românii înțăleasă; această să se păstreze curată și întreagă, ca singura legătură ce unește încă pe românii despărțiți în staturi deosăbite, și cătră aceasta adaogă-să îmbunătățirile cerute, după un metod simplu și care s-ar cuveni a se legiui de un giudeț amfiction ce să poate închega din gramaticii români a Transilvaniii, a Țării Românești și a Moldovei. Doritori de a vedea așezată cultura neamului românesc pe trainice temeiuri, noi împărtășim aice portretul și însușirile omului literat, pe care să aibă totdeauna tinerii noștri de model întru a lor țintire.

Continuă să citești

Printre frunze de Alexandru Macedonski

https://blog.revistaderecenzii.com/

Tablou de Anca Bulgaru

Grădina este plină de taina fericirii
Și nu e fir de iarbă de-alt fir nendrăgostit;
E mai, când nu e frunză să n-aibă al iubirii
    Fior nedeslușit.

Micsandra spre rozetă se pleacă fermecată,
Garoafa râde-n soare cu roșul ei mănunchi,
Iar vița se ridică pe măr, amorezată
    De verdele său trunchi.

Rochițele, în brațe subțiri, dar încordate,
Strâng vișinul, și cracă cu cracă-l cuceresc,
Cireșele, alături, sub frunze-mperecheate,
    Roșesc și se iubesc.

Din totul se înalță un cântec către soare
De dragoste nespusă, de dulci îmbrățișări,
O falnică poemă de strofe arzătoare,
    De tainice oftări.

Ascultă: e grădina întreagă, ce unește
Simțirea ei suavă cu cântecul din noi,
Și cerul din adâncu-i de aur ne privește
    Zâmbindu-ne prin foi.

Roşcată, guralivă, cu o imaginaţie debordantă. „Anne cu „e” la sfârşit” vine la TVR 1. Articol de Mihaela Berinde

https://blog.revistaderecenzii.com/

Anne_103_D8_SG_0001.tif

Bucuresti, 17 mai 2023

Roşcată, guralivă, cu o imaginaţie debordantă. „Anne cu „e” la sfârşit” vine la TVR 1

O orfană săracă, dar isteaţă foc, transformă în bine viaţa noii sale familii şi a întregului orăşel din estul Canadei. Din 19 mai, o urmărim la TVR 1, în serialul canadian „Anne cu „e” la sfârşit”. De luni până vineri, ora 17.00.

„Anne cu „e” la sfârşit” ne transformă după-amiezile în bucurie, la TVR 1. Din 19 mai, după ce se încheie aventurile simpaticei Familii Durrell în Corfu, ne transpunem într-un nou timp şi loc – anul 1896, Canada – şi urmărim un nou serial, adaptare a romanului „Anne de la Green Gables”, de Lucy Anne Montgomery. Cele 28 de episoade alături de „Anne cu „e” la sfârşit” se văd la TVR 1 de luni până vineri, de la ora 17.00.

Continuă să citești

Între două lumi. Cronică* literară de Dan Ionescu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Cronică apărută în revista „Scrisul Românesc”, Nr. 5 / 2023

Sub semnul melancoliei își va fi scris Alex Gregora volumul, sugestiv intitulat mi-e toamnă, mă văd înger (Editura PIM, 2023). Peisajul pe care-l vizualizează, mai mult cu sufletul, este presărat de zborul păsărilor înspre țările calde (acolo unde își vor construi noile cuiburi). Rememorând evenimentele propriei vieți, poetul descoperă și urma păsărilor preistorice, dintre care unele, precum Phoenix, au intrat în mitologie, datorită fascinației pe care au exercitat-o asupra imaginației fecunde a oamenilor. Într-un mediu natural, mereu în expansiune și relevant prin legătura cu trecutul îndepărtat, principalul obiectiv devine, totuși, regăsirea iubitei: „foșnetele unor urme / se transformau în copaci africani, / în păduri lepădate de odihnă, // nu întrebam de unde atâtea jivine pietrificate / a trebuit să am o lumină / din lumina / trupului tău zidit cu lumină” (Am început). Ultimele versuri insinuează eventualitatea unui sacrificiu anterior (a contribuit la sublimarea în lumină a femeii iubite, renunțând la unele plăceri personale), însă în date platonice, mai puțin tragice decât în balada populară, Meșterul Manole. Ipostaza pe care poetul și-o asumă este asemănătoare aceleia lui Dante din Infernul (când, însoțit de umbra lui Vergilius, bardul florentin nu contenește a o căuta pe Beatrice).

Continuă să citești