Deslușire de I. L. Caragiale

https://blog.revistaderecenzii.com/

Iacă în sfârșit și numărul 4 al Claponului, pe care publicul îl așteaptă de atâta vreme, – și pentrucă vine așa de târziu dupe numărul trecut, ne simțim datori a desluși aceasta cititorilor.

Acest organ de publicitate, prin profesia sa de credință, arătase dela început, că va ieși la lumină meteoric, adică în restâmpuri neregulate; apoi, dupe cum se vedea, chiar pe scoarță-i se îndatorise către cititori să apară când va ieși de sub tipar. Cu toate astea, își făcuse obiceiul să nu lase a trece o săptămână fără să supuie pe cetitorii săi la birul de un ban de zece. Din cauză însă, că redactorii noștrii au mers întru întâmpinarea M. Sale Țarul tutulor Rusiilor, săptămâna trecută foița aceasta n’a apărut, fiindcă n’a ieșit de sub tipar, – și aceea ce au suferit cititorii de lipsa ei, numai dânșii pot spune.

Continuă să citești

I. Minulescu: Trei romanțe pentru mai târziu. Parodie de George Topîrceanu

https://blog.revistaderecenzii.com/

Păzea!
Păzea că trece-n goană,
Aleargă,
Vâjâie ca vântul,
Și dacă n-ai urechi normale te face una cu pământul!
El vine drept din arsenalul Progresului uman
Modern,
Să te trimată-n bezna rece a Absolutului etern.
Păzea!
Că trece-n zbor copilul civilizației extreme
Și zvârle-n aer trei semnale, —
Trei versuri mici
Din trei poeme
Pe care trei poeți deodată
În trei orașe le-au cântat, —
Un leit-motiv,
Trei note scurte, cu timbrul galbenului mat.
Dar cine poate să priceapă
Simbolul celor trei semnale
Ce conturează-n spațiu
Albe
Și verzi
Intenții criminale?
Păzea, că e iresponsabil,
El are flacări în artere
Și te pălește fără veste cu patruzeci de cai putere!
Pufnește,
Zbârnâie,
Se-ntoarce
Și lasă-n urma lui, pe drum,
Miros albastru de benzină
Și nori de pulbere
Și fum…

Continuă să citești

Războiul s-a născut din furia bărbaților… de Tania Jilavu

https://blog.revistaderecenzii.com/

              Trecutul nu se mai poate schimba, însă reacția față de tot ce s-a întâmplat, da. Cu toții avem același cer, însă nu avem același orizont, nici condiții de trai sau de supraviețuire, nici puterea de a privi fără mânie trecutul. Cunoașterea îți dă înțelepciunea necesară iertării, introspecției, nădejdea unui viitor mai bun și un prezent demn. Nu se uită nimic cu adevărat, chiar dacă omul are capacitatea de a trăi cu speranță după ce a trecut prin drame și tragedii individuale sau colective. Istoria se măsoară în drepturi, în justitie, în cultura fiecărei țări. Dreptul pe care nu-l putem interzice nimănui este dreptul de a-i fi mai bine, de a cunoaște și a ști. Putem fugi însă atât de departe încât să lăsăm totul în urmă? Privind în trecut, vedem cum oamenii au dezvoltat o reacție viscerală ce ține de ură, în aceeași măsură în care se îndrăgostesc. A fabrica inamici e una din industriile cele mai vechi ale omenirii, materia primă fiind orgoliul rănit și mânia care împietrește inimile progresiv, până ce fabricanții ei devin prizonierii unei lupte pe viață și pe moarte. Multe aspecte ale istoriei au fost date uitării. Rar ne amintim de eroi, cuvântul patriotism ni se pare desuet deja, vorbim de patriotismul soldaților sau de actele îndrăznețe ale politicienilor din momentele decisive ale istoriei, ca de ceva legendar. Am omagiat cu toții Centenarul, amintindu-ne de Primul Război Mondial (1914-1918), numit și Războiul cel Mare. Expoziții, colocvii, cimitirele eroilor necunoscuți onorate cu prezența conducătorilor ce au depus jerbe florale, emisiuni televizate și filme documentare. Filme care de obicei sunt difuzate la orele târzii din noapte, nicidecum la orele de maximă audiență, pentru că… televiziunile necesită rating. Indienii pe 7 noiembrie au Sărbătoarea luminii, însemnând pentru aceștia victoria binelui asupra răului lumii. Un arlechin ce trăiește un tsunami emoțional, așa îmi simt sufletul întristat de violența, intoleranța și indiferența ce ne înconjoară. E dificil să reconstitui linia vieții, geografía sufletească a celor care au luptat și trăit sub obuze în tranșee. Te gândești cum au supraviețuit acei oameni după încheierea războiului. Au fost 10 milioane de morți, mai mult de 6 milioane de răniți și mutilați, iar 3 milioane de hectare au rămas improprii agriculturii, ticsite de cadavre și obuze.

Continuă să citești