Arhive lunare: martie 2024
Rățușcă sălbatică
Mişcare de dans – Ezra Pound
https://blog.revistaderecenzii.com/
Ochi negri,
O, doamnă din visu-mi,
În sandale de fildeş,
Pereche nu ai între dănţuitoare,
Nu-s glezne mai iuţi.
Nu te-am aflat în corturi
Prin pestriţ întuneric
Şi nici la izvoare
Printre femei cu ulcioare
Braţele tale-lujeri sub coajă;
Chipul tău-râu de lumini.
Calendarul zilei
https://blog.revistaderecenzii.com/
1821 – Tudor Vladimirescu, conducător al revoluției din Țara Românească, s-a întâlnit cu Alexandru Ipsilanti, liderul Eteriei. În ciuda unor grave divergențe, cei doi au ajuns la un acord, în urma căruia județele dinspre munte au trecut sub autoritatea lui Ipsilanti, iar Oltenia și județele de câmpie sub cea a lui Tudor.
1842 – Anestezia a fost utilizată pentru prima dată, într-o intervenție a chirurgului american Crawford Long.
1853 – S-a născut pictorul olandez Vincent Van Gogh (d. 1890).
Continuă să citeștiVulturul și albina. Fabulă de Alecu Donici
https://blog.revistaderecenzii.com/
O, cât sunt de fericiți
Cei de soarta lor slăviți!
Căci ei și spre fapta mare
Au a slavei îndemnare.
Dar și cei ce ostenesc
Întru binele obștesc,
Neprivind la răsplătire,
Sunt prea vrednici de cinstire.
Educațiunea sentimentală la vite de I. L. Caragiale
https://blog.revistaderecenzii.com/
Gazetele toate ne-au povestit minuni despre expoziția de vite care s-a ținut zilele trecute la domeniul Cocioc, nume vestit pentru crema, laptele bătut, coșulețele, ștreangurile și sforicelele sale. Cu drept cuvânt, gazetele au adus și de astă dată laude administratorului domenielor coroanei, onor d. I. Kalinderu, pentru patriotismul cu care d-sa se sacrifică pentru îmbunătățirea producțiunilor diverse ale acelor domenie. Expoziția de vite de la Cocioc a dovedit o dată mai mult că, cu metodă științifică și cu stăruință, se pot obține și la noi dobitoace bine cultivate, cu instrucțiune și educațiune raționale.
Continuă să citeștiInformații culturale
https://blog.revistaderecenzii.com/
* Snagov: Aflat la cea de-a VII-a ediţie, Festivalul de Arte / Festival 4 Arts îşi redeschide seria de evenimente în localitatea Snagov, sub patronajul şi în parteneriat cu Primăria şi Consiliul Local al Comunei Snagov, alături de Consiliul Judeţean Ilfov, Liceul Teoretic ‘Mihail Kogălniceanu’ şi Şcoala Gimnazială ‘Mihai Eminescu’ din localitate. La Casa de Cultură ‘Antim Ivireanu’ din Snagov, începând cu ora 17:30, va avea loc astfel deschiderea stagiunii „Prologul festivalului”, cu un eveniment dedicat sfintei sărbători ‘Buna Vestire’, sărbătoarea comunei, în care copii şi tineri talentaţi, dăruiţi muzicii, veniţi din Snagov şi Buftea vor încânta publicul cu interpretările lor la pian, voce, clarinet, acordeon, corn francez, inclusiv balet. Ca invitaţi speciali avem doi tineri din Bucureşti, violonistul Antonio Cristea, elev la Colegiul Naţional de Arte ‘Dinu Lipatti’ şi flautista Ilinca Chiriţă-Barbu, îndrumată în Germania, ambii acompaniaţi de pianista Prof. Eliza Puchianu
Continuă să citeștiInformații culturale
https://blog.revistaderecenzii.com/
* Editura Casa Radio-Radio România participă la a doua ediţie a Festivalului Cărţilor Deschise de la Opera Comică pentru Copii care se desfăşoară în perioada 22-31 martie. Sâmbătă, 30 martie, între orele 16:00-18:00, va fi organizat Atelierul de jurnalism pentru juniori Amuză-te şi învaţă cu Radio-Prichindel! Cu ocazia Zilei Internaţionale a Cărţii pentru Copii, prichindeii cu vârste cuprinse între 9 şi 14 ani vor avea ocazia să înveţe cum se realizează un interviu şi o ştire de nota 10. Îşi vor exersa abilităţile de comunicare, imaginându-şi dialoguri cu personajele preferate din audiobookurile Colecţiei Radio-Prichindel. Ligia Necula – moderatoarea atelierului şi realizatoare la Editura Casa Radio – a ales să le spună copiilor cum pot face din pasiune o meserie şi din meserie o ocazie de învăţare prin joacă. Atelierul Amuză-te şi învaţă cu Radio-Prichindel! va avea loc în Căsuţa din Copac, aflată în curtea Operei Comice pentru Copii. Pe parcursul festivalului, Colţul cu poveşti, spaţiul dedicat de Editura Casa Radio teatrului radiofonic pentru copii îi aşteaptă pe aceştia la audiţii inedite în Librăria OCC. A doua ediţie a Festivalului Cărţilor Deschise de la Opera Comică pentru Copii se va desfăşura la sediul din Calea Giuleşti, nr. 16, sector 6, Bucureşti
Continuă să citeștiJag: Impresii de lectură de Tania Jilavu
https://blog.revistaderecenzii.com/
Marilena Tiugan ne aduce în atenție o stare de fapt, condiția unei etnii, evoluția țiganilor prin povestea Sofinei, eroina romanului JAG. O tânără ambițioasă ajunge la studii în Paris, fiind admisă la Sorbona la Facultatea Sciences Humaines et Sociales Descartes. Țiganii obișnuiesc să dea nume mai ciudate copiilor, cu o sonoritate sau semnificație aparte. Străbunicul mustăcios Mihai și străbunica Sanfira, Tango, Diamant, Trandafira, Soare, Milică, Rândunica, Chiparos. Acțiunea se petrece oarecum static, deși e localizată în mijlocul Parisului; începe odată cu închirierea unei camere la mansarda unei case cochete aparținând unei distinse și enigmatice proprietărese/ Amélie Giraud, văduva unui evreu bogat, ce o acceptă pe tânăra studentă din motive oarecum neclare. Chiria e modică și gazda bucuroasă să știe că fata este româncă și va avea uneori companie/conversație. Curiozitatea cititorului este pusă la încercare de la primele pagini și până la finalul romanului, amintind oarecum de scrierile Agathei Christie. O certă nesiguranță, tăceri lungi, incertitudini și un spațiu fluidizat domină șederea Sofinei în casa elegantă din cartierul bun al Parisului. Eșecurile, angoasele personajelor, trăirile prea intense, transformă totul în artă scriitoricească, autoarea dând dovadă de răbdare, acuratețe și introspecție psihologică. Sofina ne introduce în lumea ei prin destăinuirile făcute doamnei Amélie sau nepotului acesteia, Marcian Coriolan (Marc), de care se va îndrăgosti în ciuda diferenței de vârstă de două decenii și de “mediu incompatibil”. Flashurile memoriei sunt multe, întregind saga neamului său de țigani. Povestea Trandafirei e unică prin neînțelegerea ei, cuprinzând alte neînțelesuri și mai mari. Trăiseră cu toții timpuri grele, moșii lor nu știuseră nici laptele la gust, mâncaseră doar știr, urzici, mămăligă. Țigani căldărari, o luau din loc cu noaptea-n cap, pe beznă, mergeau cu zilele până întindeau corturile pe marginea unui pârâu, mulțumindu-se cu făină de grâu fiartă în apă, coleașca. Femeile nășteau pe drum, apoi purtau plozii în spinare…Cu tanti Trandafira se inițiase în ale tăcerii atunci când trebuie. Multe povestiri domestice, portrete de țigănci și țigani, din care se reliefează străbunicu Mihai, Sanfira și sora ei, vrăjitoarea Zenovia. Ajunsă la studii în capitala Franței, Sofina trăiește cu fantomele trecutului din neamul ei, cu flashuri ce privesc vrăjitoriile cu raci uscați, magia neagră sau albă. «Știam ce nimeni din neamul meu nu știa». De mică, vedea spiritul morților. Mihai și Sanfira se considerau țigani domnești pentru că la eliberare primiseră de la boierul Anghel câteva care pline cu lemne de stejar, frasin și corn, pentru scheletul casei ce urmau să o construiască. Filozofia lui era clară; deasupra capului omul să aibă acoperiș, căci fără casă moartea te poate apuca din toate părțile. Cortul țigănesc nu e casă, nu ai unde bate un cui, unde să-ți agăți o oglindă… Istoria tristă a țiganilor nomazi explică dorința acestora de-a avea un acoperiș, sfârșind în prezent prin a deține palate pline de oglinzi și candelabre imense. “Nimic nu se compară cu țiganu’ aflat din tată-n fiu într-un cort înjghebat sub ceru liber, la bunul plac al furtunii, al ploilor, al soarelui și a jivinelor pădurii. Singurul prieten ne-a fost jag, focul… Sub foc ardea tuciul negru cu păsat și oala cu știr, la foc ne încălzeam, jucam și povesteam. Doamne ferește ca o țigancă să nu știe să aprindă focul sau să facă mămăligă, că nu se mai mărită! Țiganii din Mahalaua Răsăritului și cei din Mahalaua Apusului sunt bucuroși că au un loc acum în cimitirul de pe deal și pot merge la căpătâiul morților să aprindă o lumânare, abia acum socoteau că fac parte din acel loc, pentru că aveau îngropați atâția morți de-ai lor…Ritualul focului, aprinsul lui, cât și fumegatul casei primăvara ca să alunge șerpii, este bine reliefat. Vinerea mai ales nu aveai voie să rostești cuvântul șarpe, nici toată luna martie. Focul are puteri magice în percepția Sofinei, fiind descris sub multe aspecte legate de tradiție.
Continuă să citești