* În ajunul marii sărbători a Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile), Arhiepiscopia Bucureştilor va organiza în Bucureşti Pelerinajul de Florii la care vor participa ierarhi, preoţi, monahi, monahii şi credincioşi mireni din Capitală şi din judeţul Ilfov. Acest eveniment religios-misionar este organizat cu sprijinul Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române. Pelerinajul va începe la Mănăstirea Radu Vodă (ora 16:15) şi se va desfăşura pe următorul traseu:
Ion C. Pena (n. 25 august1911, comuna Belitori, azi Troianul, județul Teleorman – d. 29 iulie1944, Alba Iulia) a fost un publicist, poet, epigramist și prozator român. S-a născut într-o familie de țărani agricultori, fiind primul din cei șapte copii ai familiei Chiriță (Firică) Pena (1888– 1963 și Polibiada – Alexandra (Lisandra) Pena (1888 – 1971). Rădăcinile familiei scriitorului pe linie paternă se trag de pe lângă Corabia, ce ținea atunci de vechiul județ Romanați. Mort pe front, in Spitalul Militar, perceptorul – scriitor este înmormântat în Cimitirul Eroilor din Alba Iulia. A fost al cincelea copil îngropat de părinţi în timpul vieţii. Făcuseră poteci de la casă la biserică și cimitir pentru înmormantări și parastase. Era un antibolşevic convins şi asta l-a costat scump, chiar şi după moarte. Dublu cenzurat, scos de comuniști din istoria literaturii. Ion C Pena a scris și s-a impus intr-o perioadă tulbure a istoriei noastre 1935 – 1944, urmată de epoca devastatoare a regimului comunist, care a dus la scoaterea sa in afara circuitului public prin includerea de cǎtre ciracii cenzurii in „fondul special interziși – (S)”, intre 1945 și 1989. Viața lui s-a desfǎșurat sub zodia tragicului, ca sǎ nu spun a blestemului. Ca prim nǎscut, a avut parte de un destin frânt la doar 33 de ani.
1521 – Exploratorul Fernando Magellan a fost ucis de băștinașii din Filipine în Bătălia de la Mactan.
1578 – În ciuda interdicțiilor, a avut loc unul dintre cele mai faimoase dueluri din istoria Franței, „duelul Mignonilor”, între doi favoriți ai regelui Henric al III-lea al Franței și doi favoriți ai lui Henric I, Duce de Guise.
„Superbă vreme de plimbare, își zice căscând. Dogoreala e pe sfârșite, începe să fie răcoare… nu se poate mai frumoasă!..
Se uită pe stradă în sus și-n jos foarte mulțumit, își netezește gulerul hainei, mângăie cu privirea vârfurile ghetelor care lucesc ca doi ochi de țigancă, apoi scoate o țigară și o aprinde gândindu-se:
Într-o noapte-ndurerată stam cu fruntea-ngândurată Peste vechi hrisoave, scrise de-nțelepți uitați acum. Și, cum stam în aromeală, mi-a părut c-aud pe sală O ușoara ciocăneală dinspre poarta de la drum, Musafir, desigur, care bate- poarta de la drum. Asta-i tot, — o știu acum.
PROIECTUL CULTURAL ROMÂNO-JAPONEZ „KIMONO SOCIETY RO”
După cum am menționat în articole anterioare, precum: „Seară japoneză la Ploiești”, „Bijin-Ga, expoziție de stampe japoneze la Ploiești”, „Hanami – Sărbătoarea Florilor de Cireș”, cultura japoneză începe să fie cunoscută din ce în ce mai mult în România.