Cinstirea Eroilor luptei pentru Independența și Întregirea Neamului în comuna Seaca de Pădure. Articol de Ion R. Popa

https://blog.revistaderecenzii.com

Una dintre cele mai vechi aşezări ale Doljului, comuna Seaca de Pădure se află la limita estică a Platformei Înalte a Desnăţuilui, perimetrul său întinzându-se între dealurile Covrea şi Somorele, iar știrile despre comunităţile umane îşi au începuturile în timpul domniei lui Vladislav al II-lea (1447-1456), pentru Veleni, şi a lui Radu Paisie (1535-1545), pentru Seaca de Pădure. Aceasta s-a mai numit Seaca Tânără, spre deosebire de Seaca Bătrână, denumire atribuită, Velenilor, când fiecare constituia comună separată. Răchita de Sus apare în documentele istorice începând din anul 1621, când domnitorul Radu Mihnea (1601-1602, 1611-1616, 1620-1623) a dăruit satul lui Condea Postelnic.

Continuă să citești

An de Georg Trakl

https://blog.revistaderecenzii.com

Liniște sumbră a copilăriei. Sub frasini înverziți
Paște blândețea privirii albăstrii; calm de aur.
Mireasma viorelelor desfată o-ntunecime; spice legănătoare
În seară, semințele și umbrele de aur ale melancoliei.
Dulgherul cioplește grinzi; în valea crepusculară
Macină moara; pri aluniș se boltește o gură de purpură,
Roșu viril aplecat peste apa tăcută.
Lină e toamna, duhul pădurii; norul de aur
Urmează făptura-nsinguratului, umbra neagră a nepotului.
Declin în odaia de piatră; sub bătrâni chiparoși
S-au strâns în izvor înfățișările de noapte ale lacrimilor;
Ochi de aur al începutului, sumbră răbdare-a sfârșitului.

Continuă să citești

Dincolo de Liviu Rebreanu

https://blog.revistaderecenzii.com

În miercurea aceea de iunie am fost abătut, fără niciun motiv, toată ziua. Mă deșteptasem de dimineață cu o neliniște vagă în suflet și cu un simțământ de apăsare plumburie. Pe urmă, din când în când, aveam senzația că o mână imaterială îmi strânge inima ca într-un clește, rărindu-i și încetinindu-i palpitațiile, până aproape să le oprească. Atunci, apoi, mă cuprindea o spaimă mare și mi se părea că o primejdie se pregătea undeva să se năpustească asupră-mi.

Continuă să citești

Emulațiune de I. L. Caragiale

https://blog.revistaderecenzii.com

Două zile întregi, 10 și 11 mai, vechea noastră cunoștință, d. Marius Chicoș Rostogan, pedagogul absolut, a urmărit cu cel mai viu interes, pas cu pas, pe elevii liceului „Traian” de la Severin, cari au fost aceea ce se numește le clou (cuiul) cu ocazia festivităților naționale în anul acesta.

Prin multe emoțiuni a trecut ziua eminentul pedagog, și ceea ce vedea ziua nu-l lăsa să doarmă noaptea. Acel cui al sărbătorilor regale i-a rămas la inimă.

Continuă să citești