https://blog.revistaderecenzii.com
Iisus lupta cu soarta și nu primea paharul…
Căzut pe brânci în iarbă, se-mpotrivea îtruna.
Curgeau sudori de sânge pe chipu-i alb ca varul
Și-amarnica-i strigare stârnea în slăvi furtuna.
O mâna nendurată, ținând grozava cupă,
Se coboară-miindu-l și i-o ducea la gură…
Și-o sete uriașă stă sufletul să-i rupă…
Dar nu voia s-atingă infama băutură.
https://blog.revistaderecenzii.com
1847 – S-a născut scriitorul Calistrat Hogaș (d. 1917).
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
📺 Literatura la Craiova – Ediția din 17 aprilie 2025
Ediția din 17 aprilie a emisiunii Literatura la Craiova, difuzată în direct pe TVR Craiova, a fost un moment de reflecție și profunzime în peisajul cultural și spiritual al Săptămânii Mari.
Sub moderarea scriitorului Dan Ionescu, telespectatorii au fost invitați la un dialog memorabil cu doi invitați de excepție: psihologul Aurora Popescu și părintele Nicolae Jinga. Într-un cadru sobru și încărcat de semnificație, s-au abordat două teme esențiale pentru înțelegerea condiției umane:
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Volumul Solomon Marcus și limba perfectă (Editura Junimea, Iași, 2024) de Cassian Maria Spiridon se structurează în două secțiuni distincte: Arta și știința lui Solomon Marcus și Solomon Marcus și limba perfectă.
În prima parte, autorul urmărește să scoată la lumină variatele aspecte ale operei lui Solomon Marcus, explorând vastitatea și complexitatea contribuțiilor acestuia în multiple domenii. Solomon Marcus a lăsat o amprentă semnificativă nu doar în științele exacte, unde rigoarea și precizia sunt esențiale, dar și în sfera umanistă, abordând cu aceeași minuțiozitate și profunzime domenii precum poezia, filosofia și lingvistica. Această polivalență a gândirii arată capacitatea lui de a conecta lumi aparent disparate și de a construi o punte între matematică și cultură, între logică și artă.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Duminică, 13 aprilie 2025, în toate bisericile ortodoxe din lume a fost sărbătorit unul din cele mai mari evenimente ale creștinătății, „Intrarea Domnului în Ierusalim”, denumit și „Duminica Floriilor”.
După cum se menționează în „Evanghelia” după Ioan (XII, 12-13), „A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic, și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: «Osana!, Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului », Împăratul lui Israel”. Și Iisus, găsind un asin tânăr, a șezut pe el, precum este scris: «Nu te teme, fiica Sionului! Iată, Împăratul tău vine șezând pe mânzul asinei». Acestea nu le-au înțeles ucenicii Lui la început, dar când S-a preaslăvit Iisus, și-au adus aminte că acestea erau scrise pentru El și că acestea i le-au făcut Lui. Deci da mărturie mulțimea care era cu el când l-a înviat din mormânt pe Lazăr și l-a înviat din morți. De aceea, l-a și întâmpinat mulțimea, pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta.”
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
🎙 Literatura la Craiova – ediție specială dedicată Joiei Mari
📺 Astăzi, de la ora 16:00, în direct pe TVR Craiova
Într-o atmosferă de reflecție și profunzime spirituală, emisiunea „Literatura la Craiova”, moderată de scriitorul Dan Ionescu, propune o ediție specială, prilejuită de Joia Mare – zi a slujirii, a iertării și a interiorizării.
Invitații acestei ediții sunt:
🔹 Aurora Popescu, psiholog,
🔹 Părintele Nicolae Jinga, teolog și poet.
https://blog.revistaderecenzii.com
Conjuncția Mercur-Neptun în semnul tău îți stimulează imaginația și creativitatea. Este o zi favorabilă pentru activități artistice și pentru a-ți exprima ideile inovatoare.
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
În Joia Mare, ziua a patra din Săptămâna Patimilor, tradiția populară românească este bogată în obiceiuri cu încărcătură simbolică profundă, care reflectă un amestec între elemente religioase creștine și vechi credințe populare. Iată câteva dintre cele mai răspândite obiceiuri și tradiții:
Continuă să citeștihttps://blog.revistaderecenzii.com
Trenul se opri în gara Constanța, pe la prânz. Adrian coborî, acoperindu-și urechile cu gulerul paltonului. Afară, viscol cumplit. Strămutări mari și vijelioase de zăpadă, purtate în vârtejuri de crivăț, ca niște nori, măturau cu furie străzile orașului.
Pe ici, pe colo, apărea ca într-un vârtej, se proptea o clipă și dispărea, un biet turc sau alt locuitor dobrogean –cu ilic și cu șalvari– luptând cu vijelia și ținând șalul turbanului strâns înfășurat în jurul capului. Adrian se întorcea uneori și-l privea cu milă: „Cine știe unde s-o fi ducând“.
Continuă să citești